de Gabriela Niculescu
Câștigătoarea Daciei Logan, Marele Premiu al concursului „La Taifasuri cu abonații”, a cărei extragere a avut loc înainte de Crăciun, este Livia Boboia. Norocoasa câștigătoare are 62 de ani, este din comuna Poșaga, județul Alba, și este o cititoare fidelă a revistei noastre. Premiul a luat-o prin surprindere, asta pentru că nici nu s-a gândit la concurs în momentul prelungirii abonamentului său pentru Taifasuri. Cum arată profilul unui cititor norocos, răsplătit pentru fidelitatea sa, vedeți în rândurile ce urmează.
„O ţinem în familie și o va conduce soțul meu”
- Cum ați reacționat când ați aflat, de la Etno TV, că ați câștigat mașina?
- N-am văzut emisiunea în momentul extragerii câștigătorilor, dar m-a sunat o nepoată, m-a întrebat dacă sunt abonată și mi-a spus că am câștigat. I-am zis: „Du-te, Mimi, și lasă-mă cu poveștile!” Apoi, m-a sunat o prietenă din Turda: „Livia, ai câștigat Loganul!”. Nu-mi venea să cred și am sunat la redacție să mă conving, abia atunci m-am bucurat.
- Ce faceți cu mașina?
- O păstrăm în familie și o va conduce soțul meu, că eu nu am permis. Dar au și copiii mei carnet, Voichița și Voicu, și ginerele, deci are cine s-o conducă. Fiica mea locuiește împreună cu soțul în Turda, iar fiul meu, soția și nepoțelul, Tudor, locuiesc în Spania, vin doar în vacanță. Nepoțelul meu este administratorul gospodăriei când vine în țară, are grijă de toate. Dacă i-aș cumpăra un cal, ar fi cel mai fericit. Însă i-am promis că, dacă ia premiul I anul acesta, fiind în clasa a VI-a, îi cumpăr calul în vacanța de vară. Acum să vedem cât de tare și-l dorește.
„Dacă am sta la bloc, nu ne-am descurca prea bine”
- Cum e viața în zonele pitorești de munte în care locuiți?
- Viața ar fi foarte frumoasă dacă am avea o pensie decentă, dar ne descurcăm cum putem. Avem vacă, avem o grădină unde ne cultivăm legumele și zarzavaturile, ne asigurăm strictul necesar. Dacă am sta în Turda, la bloc, nu ne-am descurca prea bine, fiind nevoiți să cumpărăm toate lucrurile necesare din două pensii.
- Cum au reacționat vecinii când au aflat că ați câștigat mașina?
- Ca-n tot locul, părerile au fost împărțite, însă prietenii și rudele s-au bucurat alături de noi.
- Ați mai câștigat vreodată ceva?
- Eu n-am mai câștigat niciodată nimic, nici la lozurile de 3 lei. Cel mai norocos a fost cu mesajul „Mai trage o dată!”. În schimb, soțul meu a câștigat o Dacie 1300 în 1980, la carnetele CEC de 5.000 de lei, însă în anul acela s-au dat multe mașini. La noi, la Fabrica de sticlă, au câștigat mașini 12 colegi care au avut CEC-uri din acelea.
„Am lucrat 25 de ani la Fabrica de sticlă”
- Cât ați lucrat la Fabrica de sticlă?
- 25 de ani, eram muncitor necalificat. În uzină, lângă topitor, sus lucrau bărbații, iar noi, femeile, eram la formă, la transport produse pe răcitoare. Sticlarul scotea sticla topită din cuptor, o băga în formă și-o transforma în fructieră, bol, pahar, vază sau altceva, iar noi o luam cu țeava de la el, o răsuceam până la răcire, apoi o duceam cu furca la cuptorul de recoacere. Nu a fost chiar o muncă necalificată, că dacă eram necalificată nu mă descurcam, dar așa a fost încadrarea, iar pensia este foarte mică după atâția ani de muncă.
- Cum a fost această meserie pentru dumneavoastră, ați făcut-o de plăcere sau de nevoie?
- Mai mult am făcut-o de nevoie, dar și cu plăcere. Am avut doi copii de crescut. Eu și soțul lucram în ture inverse, unul de la 06:00 la 12:00, celălalt de la 18:00 la 00:00, nu ne întâlneam la fabrică niciodată, doar acasă. În permanență trebuia ca unul dintre noi să stea lângă copii.
- Cum vă relaxați după o zi de muncă?
- Iau ziarul și citesc în pat sau, dacă e vreme frumoasă, ies pe terasă și citesc.
„Am păstrat toată colecția de reviste”
- Ce vă doriți cel mai mult?
- Sănătate, altceva nu-mi doresc.
- Ce sugestie ați avea pentru redactori?
- Să scrieți mai multe articole despre plante și despre grădinărit. Eu le folosesc atunci când cultiv flori sau când îmi tund pomii din grădină.
- Ce sfat ați avea pentru cititori?
- Să se aboneze și să citească. Atunci când a apărut radioul, la începutul anilor ’60, la noi în casă era o vorbă: „Lasă radioul, foaia e de bază, acolo citești până înțelegi, dar de la radio zboară informația!” Eu am păstrat toată colecția de reviste, de la primul număr cumpărat, când îmi trebuie ceva mă duc la cutii, că am trei, mari, de carton și citesc ce-mi trebuie. Caut remedii, folosesc rețete, mereu revin la ele. Iar pe CD-uri este bătaie între copii, ei vin și le iau. Nepoțelul meu mereu îmi spune: „Buna, să-mi păstrezi CD-urile!” Ei le ascultă, eu sunt cu revista, ei, cu muzica.
„Strâng toate plantele din revistă şi le folosesc la remedii“
- De câtă vreme citiți revista Taifasuri?
- De multă vreme. Prima dată am cumpărat-o pentru „Farmacia Verde”, apoi m-am abonat. În urmă cu vreo zece ani aveam grijă de un unchi bolnav și foloseam remediile din revistă. Eu strâng foarte multe plante medicinale, niciodată nu cumpăr ceai din magazin, de exemplu, le culeg eu de pe câmpuri, le pun la uscat, le depozitez în pungi de hârtie și le folosesc tot anul. Am sunătoare, păducel, ciuboțica-cucului, coada-șoricelului, toate plantele din revistă, dacă le găsesc, le strâng și le folosesc la remedii, că au rezultate foarte bune.
- Ce vă mai place să citiți în revista noastră?
- Citesc mereu interviurile cu personalitățile de pe copertă, citesc horoscopul, rețetele de bucătărie, interviurile cu specialiști și articolele despre grădinărit. Îmi place foarte mult și jurnalul doamnei Stela Popescu.