de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Valea Doftanei, cel mai apropiat „munte” de București
Cei mai apropiați munți de București încep după Câmpina, la 100 de kilometri de „kilometrul 0” al țării (Piața Sfântul Gheorghe din Capitală) și la nici 40 de kilometri de Ploiești. Faceţi la dreapta din celebrul și aglomeratul DN1 când vă trimit indicatoarele rutiere spre Câmpina amintită, treceți prin oraș și ieșiți spre nord-est, pe DJ102I, ce șerpuiește „la braț” cu apele râului Doftana, spre Valea Doftanei. Pe drum, nu ratați comuna Brebu, pe malul stâng al Doftanei. Vă faceți timp neapărat să vizitați Muzeul de Istorie al secolului al XVII-lea, în Casa Domnească Matei Basarab, Biserica Matei Basarab și lacul Brebu, apărut în locul vechii mănăstiri dinainte de 1641, scufundată în apele sale. Apoi, după ce lăsați în urmă colinele subcarpatice domoale, valea se îngustează și capătă frumuseți montane desăvârșite. Înainte de intrarea în Valea Doftanei, apele râului au fost „prinse” de barajul de la Paltinu, formând un lac de acumulare ca o mică „mare” montană, o zonă turistică de mare atracție. Relieful muntos se accentuează către nord, spre granița cu județul Braşov, spre masivele muntoase Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare și Unghia Mică. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice ascuțite, seamănă cu o piramidă egipteană, împământată silnic, dar feeric în frământatul peisaj carpatin. Valea Doftanei are peste 20.000 de hectare fond forestier, iar 700 de hectare sunt ocupate de Pădurea Glodeasa. Primăria a pregătit toate documentaţiile necesare în vederea obţinerii de fonduri europene pentru introducerea unei mocăniţe care să plimbe turiştii prin Glodeasa. Zece obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova: două case din 1920 în satul Teșila; ansamblul rural (sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea); gospodăria de oier Frusina Roșca (sfârșitul secolului al XIX-lea); casele Constantin Bran (1868), Ibrian Gh. Pompiliu (1928), Ion Pochișna (1900), Maria Cârstea (1928) și Luxandra Neagu (1930) și ruinele Bisericii „Sfinții Voievozi” (mijlocul secolului al XIX-lea).