de Silviu Ghering

Primul om care s-a salvat cu ajutorul parașutei inventate chiar de el a fost francezul Jean-Pierre Blanchard. Născut la 4 iulie 1753 într-un sătuc tăiat de Sena în nordul Normandiei, Les Andelys, Blanchard a fost un împătimit al zborului de mic copil. Visul său a devenit realitate la 2 martie 1784, când s-a înălțat într-un balon cu hidrogen de pe Champ de Mars din Paris. „Sic itur ad astra”, în traducere „Astfel se ajunge la stele”, a devenit mottoul său. Au urmat alte zboruri demonstrative în Anglia, încununate de prima traversare din istorie a Canalului Mânecii la 7 ianuarie 1785, când a zburat două ore și jumătate de la castelul englez Dover până pe coasta franceză, la Guisnes, în Pas-de-Calais. Pentru această premieră a primit o pensie viageră substanțială de la Regele Ludovic al XVI-lea. Blanchard a „bătut” toată Europa, într-un lung turneu, cu baloanele sale. A fost primul om care a „zburat” în Belgia, Germania, Țările de Jos, Boemia (Cehia de azi) și Polonia. La 9 ianuarie 1793 a fost, de asemenea, primul om care s-a înălțat cu un balon în America, din curtea unei închisori din Philadelphia, în prezența președintelui George Washington. Pionierul zborurilor cu balonul nu putea să nu fie preocupat de posibilitățile de salvare în cazurile extreme din aer. Așa că a experimentat tot felul de parașute, prima demonstrație reușită, la 23 septembrie 1785, având în centru atenției un... câine. Pe care Blanchard l-a aruncat din balon, de la o înălțime de aproximativ 100 de metri, într-un coș atașat unei parașute. „Eroul” canin a ajuns cu bine pe pământ. Blanchard însuși a beneficiat la maximum de invenția sa când, la 28 aprilie 1793, parașuta l-a salvat după ce balonul său a explodat în aer! La 20 februarie 1808 suferă un atac de cord în timpul unei demonstraţii la Haga şi cade din nacela balonului. Se chinuie un an întreg în urma rănilor şi moare în chinuri la 7 martie 1809. Soţia sa, Sophie, continuă demonstraţiile de zbor cu balonul şi are un accident fatal un an mai târziu.