de Silviu Ghering
Miez de vară 1911. Grig Brezeanu, actorul, vine cu ideea. Interlocutori Lucia Sturdza și Tony Bulandra, meseriași, cu teatrul în sânge. Prima e angajată a „Naționalului” de 13 ani, al doilea e „puiul” uriașului Constantin Nottara. „Inimilor, uite ce m-am gândit eu. Hai să facem un film, că e la modă! Am vorbit cu băieții de la Pathe, ne ajută ei cu pelicula. Jucați voi, îl regizez eu... Ce ziceți?”. Au zis „da” și pe 18 septembrie 1911 are loc premiera primului film românesc de ficțiune: „Amor fatal”. Film alb-negru, mut, din păcate, pierdut. „Unii dintre cei mai buni actori ai noștri au jucat pentru cinematograf un film în care reprezintă o dramă sentimentală ce se petrece prin diverse localuri din București” (L’Independence Roumaine 7/20 octombrie 1911). Lucia și Tony aveau de altfel să se căsătorească în primăvara anului următor, la 5 aprilie...
Câștigător la... prezențe: Sergiu Nicolaescu!
La 104 ani de la acel eveniment istoric în cinematografia românească, revista TAIFASURI are curajul să vă ofere un top al celor mai vizionate filme românești, fără să aibă pretenția că acestea sunt și cele mai bune filme românești. Pur și simplu, acestea sunt peliculele care au umplut de cele mai multe ori sălile de cinematograf, producţiile care au mers cel mai adânc la inimile românilor. „Vox Populi, Vox Dei”, spuneau strămoșii noștri. Vocea poporului, vocea zeilor. Sau, mai simplu, poporul a hotărât! Asta le-a plăcut românilor. Punct! Conform acestui clasament, conaționalii noștri preferă comediile și filmele istorice, iar regizorul cu cel mai mare succes este Sergiu Nicolaescu (8 prezențe), urmat de Mircea Drăgan (5) și de Dinu Cocea (3).
Avantajul filmelor „dinainte”. După ’89, „Filantropica” e lider!
Foarte important în acest clasament este timpul. Anul în care a urcat filmul din sala de montaj pe ecran. Avantaj clar al peliculelor vechi. Poate și o explicație a absenței din Top 25 al oricărui film de după 1989! Nu singura, evident... Nu era internet, nu era Facebook, singura distracție ieftină era mersul la cinema. Un bilet costa, în medie, 2,50 lei. Cât o franzelă. La un salariu minim de 1.800 de lei. Litrul de benzină era în jur de 5 lei, o Dacie nouă costa 70.000 de lei, un apartament de două camere, aproximativ la fel. Ca să puteți face o comparație...
Înainte de revenirea României la capitalism, în „pauza” de socialism, era cenzură, erau directive, erau subiecte impuse „de sus”, dar erau și mulţi bani dați de stat producătorilor. După prăbușirea societății socialiste multilateral dezvoltate, a venit mult-așteptata libertate, dar au dispărut banii de la „centru”, și fiecare producător a trebuit să se finanțeze cum și de la cine a putut. Dacă a putut... Avantaje și dezavantaje, dar toate, după cum arată clasamentul, în favoarea filmelor „dinainte”. Pentru că, cifrele vorbesc, cel mai vizionat film după decembrie 1989 este „Filantropica”. Departe, foarte departe de topul prezentat, care este din 2006.
De ce o listă din 2006?
Așadar, clasamentul prezentat poartă „povara” timpului și suferă de „boala” actualizării. A fost făcut în anul 2006 de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România și este aproape imposibil de adus la zi. De ce? Pentru că evidența rulărilor în ceea ce a mai rămas din rețeaua de cinematografe din țară este foarte greu de ținut din cauza harababurii care domnește în acest domeniu. Difuzarea filmelor la diferite posturi de televiziune este mai ușor de contabilizat, ca și numărul de copii vândute pe suport magnetic (casete video, CD-uri, DVD-uri). Numai că, odată ieșit din magazin cumpărătorul înregistrat, iarăși intervine incertitudinea în privința numărului de persoane care vor viziona filmul respectiv. Evidența la zi a difuzării peliculelor, sub orice formă, este ținută de Dacin Sara - Societatea Autorilor Români din Audiovizual, care, pentru a-și proteja clienții, beneficiarii drepturilor de autor, păstrează confidențialitatea cifrelor care „fac” bani.
Scenariul: Vintilă Corbul, Eugen Burada și Amza Pellea.
Distribuție: Amza Pellea (în dublu rol), Draga Olteanu Matei, Jean Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Stela Popescu, Colea Răutu.
Amza Pellea este nea Mărin Juvete din Băilești, venit pentru prima dată la mare, dar și miliardarul american Marlon Juvett, sosit în România cu o servietă cu un milion de dolari pentru a-și răscumpăra fata răpită de niște gangsteri. Servieta plină cu dolari seamănă cu servieta lui nea Mărin, în care avea... brânză și praz. Ca urmare a confuziei între cele două personaje, dar și între cele două serviete, au loc tot felul de situații hilare. Lucrurile se complică odată cu venirea pe litoral a nevestei lui Nea Mărin, Veta (Draga Olteanu Matei), care-i confundă și ea pe cei doi. Filmul se termină cu happy-end, bandiții sunt arestați de locotenentul Columbo (Puiu Călinescu), iar miliardarul se duce în vizită la Băilești.
Scenariul: Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu.
Distribuție: Sebastian Papaiani, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ștefan Bănică, Geo Saizescu, Ileana Stana Ionescu.
Într-o familie nevoiașă de pe un „picior de plai” românesc vine pe lume un copil năzdrăvan, care primește numele Păcală (Sebastian Papaiani). Adus de o barză și fiind deja bărbat adult! Se lovește de prostia și abuzurile bogătașilor și ale mai-marilor satului: perceptorul (Octavian Cotescu), judecătorul (Geo Saizescu), cârciumarul (Nucu Păunescu), pădurarul (Ștefan Mihăilescu-Brăila). Cu istețimea sa, cu vorbele meșteșugite, făcând pe prostul, Păcală găsește ac de cojocul fiecăruia.
Scenariul: Titus Popovici.
Distribuție: Amza Pellea, Sergiu Nicolaescu, Fory Etterle, Emanoil Petruț, Colea Răutu, Mircea Albulescu, Florin Piersic, Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Alexandru Repan, Mihai Mereuță, Petre Gheorghiu, Constantin Codrescu, Olga Tudorache, Ioana Bulcă, Irina Gărdescu.
Considerat de majoritatea criticilor cea mai impresionantă producţie din cinematografia românească, filmul evocă principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul. Are de toate - scene de luptă la scară grandioasă, intrigi politice, trădări mârşave, drame familiale şi, mai presus de toate, prestaţia unuia dintre cei mai mari actori români din toate timpurile, Amza Pellea, antologic în rolul marelui întemeietor al Primei Uniri din istoria noastră. A fost propunerea României la Premiul Oscar pentru „Cel mai bun film străin” în 1972, sub titlul „Ultima cruciadă”.
Scenariu: Titus Popovici.
Distribuție: Amza Pellea, Pierre Brice, Emil Botta, Georges Marchal, Geo Barton, Septimiu Sever, Mircea Albulescu, Nicolae Secăreanu, Vasile Cosma, Alexandru Herescu, Marie-José Nat.
Acțiunea filmului se petrece în preajma anilor 86-88 d.Hr., când Domițian, împăratul Romei din acea vreme, a încercat să cucerească Dacia. Decebal (Amza Pellea) organizează cu înțelepciune lupta dacilor cu expansiunea romană. Septimius Severus (Pierre Brice), un tânăr general roman cu tată dac, este rănit în luptă și, salvat de fiica lui Decebal, Meda (Marie Jose Nat), trăiește, ascuns în munți, o frumoasă poveste de dragoste cu aceasta. Devotat totuși ţării sale adoptive, face sacrificiul suprem atunci când este pus să aleagă între originile sale de sânge şi cultura în care a fost crescut. Filmul de debut în lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu.
Scenariul: Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru, bazat pe romanul istoric omonim scris de Mihail Sadoveanu.
Distribuție: George Calboreanu, Ștefan Ciubotărașu, Colea Răutu, Dina Cocea, Vasile Boghiță, Amza Pellea, Ion Besoiu.
Primul film românesc în format „ecran lat-color” (panoramic) este prezentat pe generic ca „o povestire din Moldova anului 1612”. Tudor Șoimaru (Vasile Boghiță), oștean în armata voievodului Tomșa (Ion Besoiu), descendent dintr-o veche familie de răzeși, se îndrăgostește de Magda (Ana Maria Nicolau), frumoasa fiică a boierului Stroie Orheianu (Ștefan Ciubotărașu), care-i ucisese tatăl și-i jefuise neamurile. Tudor Șoimaru este sfâșiat între dragostea pentru Magda și dorința de a se face dreptate. În final, el îl ucide pe boier și dă foc curții boierești.
Scenariul: Mihnea Gheorghiu.
Distribuție: Emanoil Petruț, George Vraca, Olga Tudorache, Fory Etterle, Geo Barton, Alexandru Giugaru, Amza Pellea, Ion Dichiseanu, Ion Besoiu, Petre Gheorghiu, Ernest Maftei.
La începutul secolului al XIX-lea, lupta pentru tron, setea de mărire și intrigile alimentate de dominația otomană produc mari frământări sociale. În acest context, personalitatea lui Tudor Vladimirescu (Emanoil Petruț) adună toate speranțele oamenilor simpli. Pelicula a devenit în România un model pentru genul filmelor istorice.
Scenariu: Titus Popovici.
Distribuție: Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Ștefan Ciubotărașu, Amza Pellea, Emil Botta, Gheorghe Dinică, Florin Piersic.
Filmul recompune dramatic etnogeneza românească, evocând începuturile colonizării Daciei de romani în anii 106-111 d.Hr. Este structurat pe confruntarea dintre generalul Tiberius Ulpius Cizianus (Richard Johnson), rămas în Dacia să construiască primul fort roman, și dacul Gerula (Ilarion Ciobanu), neîmpăcat dușman al cuceritorilor, ascuns în munți cu ce mai rămăsese din curtea Regelui Decebal (Amza Pellea). În fața pericolului barbar, Gerula se alătura romanilor, dar nu îl iartă pe Tiberius pentru uciderea lui Decebal și, după înfrângerea dușmanului comun, filmul se încheie cu lupta dintre personajele-simbol ale celor două nații care au dat naștere poporului român. „Columna” a primit Diploma de Merit la Festivalul Internațional de Film de la Adelaide, Australia, în 1969.
Scenariu: Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș.
Distribuție: Ion Besoiu, Marga Barbu, Draga Olteanu Matei, Amza Pellea, Toma Caragiu, Colea Răutu, Jean Constantin, Fory Etterle, Ion Finteșteanu, Alexandru Giugaru, Marin Moraru, Ștefan Bănică.
Secolul al XIX-lea. Țara Românească în plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. Dar Amza evadează de la ocnă și pornește să se răzbune pe cel care l-a vândut. Primul film dintr-o serie de şase pelicule cu haiduci, cu mare succes de casă: „Răpirea fecioarelor”, „Răzbunarea haiducilor”, „Haiducii lui Șaptecai”, „Zestrea domniței Ralu”, „Săptămâna nebunilor”.
Scenariu: Mireille de Tissot.
Distribuție: Jean Marais, Florin Piersic, Sidney Chaplin, Marilù Tolo, Dem Rădulescu, Șerban Cantacuzino, Aimee Iacobescu, Jean Lorin Florescu, Florin Scărlătescu.
Acțiunea filmului se petrece în Italia, în timpul primelor campanii napoleoniene de la începutul secolului al XIX-lea. Rătăciți de restul regimentului, șapte soldați francezi, ajutați de o fermecătoare fiică de nobil italian, reușesc să saboteze planurile armatei austriece. După acest film, Jean Marais a vrut să-l ia în Franța pe Florin Piersic, impresionat de talentul, dar și de... frumusețea acestuia, știută fiind orientarea sexuală a marelui actor francez.
Scenariu: Valeria Sadoveanu, Constantin Mitru, Mircea Drăgan, după volumele 2 și 3 ale trilogiei istorice „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu.
Distribuție: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț, Florin Piersic, George Motoi, Draga Olteanu Matei, Colea Răutu, Dina Cocea, Ernest Maftei.
Titlul filmului definește din start aria acoperită de peliculă: Vaslui 1475. Nu este, așadar, un vast portret al luminoasei figuri a lui Ștefan cel Mare (aici Gheorghe Cozorici), ci evocarea unui singur moment din lupta acestuia pentru apărarea independenței țării, victoria asupra turcilor, la Vaslui (Podul Înalt), la 10 ianuarie 1475.
Irina Margareta Nistor: „Ne regăsim în Nea Mărin şi Păcală“
Preferințele publicului plătitor pentru filme ar trebui analizate de un psihanalist cu mare experiență. Pentru că, până la Revoluție, pe primele trei locuri avem două comedii, Nea Mărin și Păcală! În care probabil că ne regăsim fără s-o recunoaștem explicit (ambii bărbați personaje principale). Ca de altfel și voievodul Mihai Viteazul, care este o imagine idealizată a unui tip puternic, cuceritor și la propriu, și la figurat, o legendă. Două pelicule îi aparțin lui Sergiu Nicolaescu și „Păcală”, lui Geo Saizescu, ambii la fel de histrionici și cărora le place (nu pot să scriu le plăcea, la trecut…) și să fie văzuți pe ecran, spre încântarea cinefililor.
Dupa ’89, recordul e deținut de „Filantropica” lui Nae Caranfil, o comedie mult mai rafinată, cu doi actori iubiți, Gheorghe Dinică și Mircea Diaconu, unul, întruchiparea șmecheriei și a cinismului, iar celălalt, al fraierelii și romantismului. Dacă le-am pune la un loc am obține un portret foarte sugestiv autohton.
Și apoi ar mai fi, la un sondaj ad-hoc, dar foarte sincer, din care minimalistele lipsesc: „Concertul” lui Radu Mihăileanu, un occidentalizat cultivat cu muzică, dragoste și happy-end. Aviz amatorilor care vor să intre în topuri…