de Silviu Ghering
TAIFASURI continuă să vă prezinte coincidențe stranii, legate de evenimente majore care au schimbat cumva soarta istoriei. Oricât de cerebral ai fi, sunt „potriveli” care te fac să îți pui întrebări. Și nu dintre cele mai comode...
21 nefast pentru Ludovic al XVI-lea
În copilărie, Regele Ludovic al XVI-lea a fost atenționat de un astrolog să fie prudent la data de 21 a fiecărei luni, pentru că este o dată care îi poate aduce mari nenorociri. Prin urmare, în zilele respective, Ludovic se ascundea efectiv în palat, dubla gărzile, de cele mai multe ori nu ieșea din dormitor și niciodată nu intra în sala tronului! I-a mers așa o perioadă destul de lungă (a domnit din 1774, de la 19 ani, până în 1791), dar i s-a „înfundat”, evident, într-o zi de 21. 21 iunie 1791. La doi ani după căderea Bastiliei și victoria Revoluției Franceze, deposedat de autoritatea executivă de reprezentanții poporului, a încercat să fugă din Paris, dar a fost prins în acel 21 iunie la Varennes. Pe alt 21, mai exact 21 septembrie 1791, monarhia a fost abolită, și Franța a fost declarată republică. Iar pe un al treilea 21, 21 ianuarie 1793, „cetățeanul” Ludovic Capet, găsit vinovat de „înaltă trădare, crime împotriva statului și complicitate cu invadatorii”, a fost executat prin ghilotinare în ceea ce este astăzi „Place de la Concorde”. Călăul, Charles Henri Sanson, a depus mărturie că fostul rege și-a înfruntat cu mult curaj soarta.
„Dublura” lui Umberto I
Fără nicio îndoială, ultimele zile din viața regelui italian Umberto I, pe numele său complet Umberto Ranieri Carlo Emanuele Giovanni Maria Ferdinando Eugenio de Savoia, sunt învăluite într-o serie dintre cele mai stranii coincidențe petrecute vreodată. Era seara lui 28 iulie 1900, când regele, însoțit de aghiotantul său, generalul Emilio Ponzio-Vaglia, cel care a dezvăluit mai apoi ce s-a întâmplat, a intrat într-un mic restaurant din Monza ca să cineze. Era obiceiul său de a se apropia de supuși prin aceste „coborâri” în stradă fără tot alaiul regal. Când proprietarul restaurantului a venit să ia comanda, suveranul Italiei a rămas mut de uimire: omul părea copia sa exactă ca figură și constituție corporală. Dublura sa. Sosia sa. L-a invitat să ia loc la masa sa și astfel a aflat o mulțime de similitudini tulburătoare. Erau născuți în aceeași zi (14 martie 1844), în același oraș (Torino) și aveau același nume (Umberto). Se căsătoriseră în aceeași zi (22 aprilie 1868), pe soțiile lor le chema Margarita și aveau un fiu pe nume Vittorio. Amândoi fuseseră decorați pentru curaj de două ori, prima dată în 1866, când Umberto era soldat, iar regele colonel, a doua oară în 1870, când primul fusese promovat sergent, iar al doilea comandant de corp de armată. Restaurantul fusese deschis chiar în ziua încoronării lui Umberto I, la 9 ianuarie 1878. Când cârciumarul Umberto a plecat la bucătărie să urmărească pregătirea bucatelor, Regele Umberto, impresionat, i-a ordonat aghiotantului să-l cheme a doua zi la concursul atletic la care el trebuia să acorde premiile pentru a-l numi „Cavaler de Onoare al Coroanei Italiei”. Când s-a interesat în seara următoare de ce nu apare dublura sa, a aflat că omul fusese împușcat accidental și mortal dimineață la o partidă de vânătoare. Șocat, tocmai îi cerea aghiotantului să afle când este înmormântarea pentru a participa și el, când a fost, la rândul său, împușcat mortal de anarhistul italo-american Gaetano Bresci.
100 de ani fatali între Lincoln și Kennedy
Coincidențele dintre viețile și morțile marilor președinți americani Abraham Lincoln și John Fitzgerald Kennedy sunt dincolo de orice dubiu și frizează paranormalul. Dar ce serie de coincidențe este altfel? Orice comentariu este inutil. Citiți și judecați singuri:
Napoleon şi Hitler, „despărţiţi“ de 129 de ani
Coincidențele dintre viețile lui Napoleon Bonaparte și Adolf Hitler sunt fascinante. Ambii „zei” ai războiului au fost înfrânți în Rusia, și cel mai important inamic al lor nu a fost armata rusă, ci cumplita iarnă rusească și vastul teritoriu pe care se întinde această țară. Și de aici a început decăderea. Pe lângă faptul că niciunul nu a ascultat de generalii lor când au luat decizia să atace Rusia, există și alte coincidențe stranii.