de Silviu Ghering
Anul 2015 va rămâne în istorie ca un an negru, îndoliat de nenumărate atentate teroriste care au mușcat cu bestialitate și în inima Europei, nu numai în deja obișnuitele teatre de conflicte din lumea arabă. Au murit sute de oameni nevinovați, secerați de bombele și de gloanțele unor extremiști scelerați, îndoctrinați sau, mai bine zis, îmbolnăviți psihic de conducători religioși avizi de putere, motivele reale nefiind nici pe departe religiose, ci pur economice, financiare, banii fiind principalul țel al celor care propovăduiesc războiul sfânt ca să-și acopere crimele atroce. Valul de emigranți primiți cu brațele deschise de o parte a Europei a adus cu el amenințarea teroristă mascată de mizeria de care spun toți fugarii din Orient că vor să scape în bogata Europă. În realitate, se pare că această imensă migrație umană, aparent dezordonată, haotică, este foarte bine pusă la punct și dirijată de extremiștii islamici, care au început un adevărat război împotriva civilizației și visează să islamizeze și bătrânul continent european.
Ororile au început în capitala Franței
Atacurile demente au început în chiar prima săptămână a lui 2015, la Paris. Pe 7 ianuarie, doi terorişti, Said şi Şerif Kouachi, înarmaţi cu arme automate, au deschis focul în clădirea săptămânalului satiric „Charlie Hebdo” din Paris, care îl ironizase în niște caricaturi pe profetul Mohamed. 12 oameni au fost ucişi de gloanţe. Tragedia nu s-a oprit acolo. A doua zi, pe 8 ianuarie, un complice al fraţilor Kouachi, Amedy Coulibaly, a împuşcat o poliţistă într-o suburbie din sudul Parisului. Apoi, pe 9 ianuarie, acelaşi Amedy Coulibaly a omorât patru oameni într-un magazin evreiesc din Port de Vincennes, cartier din capitala franceză. Astfel, bilanţul celor mai grave atentate teroriste de pe teritoriul Franţei din ultimii 50 de ani, la acel moment, a ajuns la 17 morţi. Totul s-a terminat după ce toţi cei trei terorişti au fost seceraţi de gloanţele forţelor de ordine. Nimeni nu se gândea că nenorocirea va lovi Franța și mai cumplit spre sfârșitul anului... Dar până atunci terorismul islamic avea să aducă moarte și durere în Danemarca, Turcia, Tunisia, Nigeria, Afganistan, Libia, Camerun, Egipt şi Yemen.
Un musulman danez terorizează Copenhaga
O lună mai târziu, Europa a fost zguduită de un nou atac. De această dată, ţinta a fost Copenhaga. În ziua de 14 februarie, un bărbat a deschis focul asupra unui centru cultural unde avea loc o dezbatere despre libertatea de exprimare şi Islam. Un regizor danez de film a fost ucis. Ţinta atacului, caricaturistul suedez Lars Vilks, care a realizat desene ale profetului Mahomed, a scăpat nevătămat. După câteva ore, la scurt timp după miezul nopţii, acelaşi terorist a deschis focul în faţa sinagogii din centrul capitalei daneze şi a ucis un paznic. Atacatorul, un musulman danez de 22 de ani, a fost omorât într-un schimb de focuri cu forţele de ordine.
Militanții ISIS „vizitează” un muzeu din Tunisia
18 martie, Tunisia. Mai mulţi terorişti declanşează un atac în muzeul „Bardo” din Tunisia, cel mai mare din ţară. Era plin de sute de turişti din toată lumea. 20 dintre ei au murit în schimbul de focuri dintre atacatori şi trupele speciale ale Poliţiei. Seceraţi de gloanţe au fost şi un ghid al muzeului şi un membru al forţelor de ordine. Luarea de ostatici s-a încheiat după câteva ore, odată cu uciderea a doi dintre terorişti. Bilanţul final: 24 de morţi. Statul Islamic a spus că militanţii săi au organizat atacul, dar autorităţile au dat vina pe o grupare din Al-Qaeda. Mesajul premierului tunisian Habib Essid a fost clar: „Nu ar trebui să-i lăsăm pe autorii acestor crime oribile să ne afecteze moralul. Ar trebui să continuăm neabătuţi şi să nu lăsăm terorismul să ne afecteze moralul şi sistemul de democraţie republicană, văzut ca un exemplu de clemenţă şi moderare”. Numai că morții au rămas morți, cu tot moralul „neafectat” al celor rămași vii...
Studenţi kenyeni masacraţi de Al-Shaabab
După nicio lună, pe 2 aprilie, un nou atentat brutal a avut loc în Africa, de data aceasta în Kenya. Mai multe persoane înarmate au atacat campusul universităţii din Garissa, iar 700 de studenţi au fost luaţi ostatici. Teroriştii i-au eliberat pe tinerii musulmani, dar studenţii creştini au fost împuşcaţi. 152 de oameni şi-au pierdut viaţa. Atentatul a fost revendicat de Al-Shaabab, o grupare afiliată la „multinaționala” Al-Qaeda.
Primul atac al Statului Islamic în SUA
La 3 mai, Statul Islamic loveşte pentru prima dată pe teritoriul Statelor Unite. Doi bărbaţi au deschis focul la un centru expoziţional unde avea loc un concurs de caricaturi cu profetul Mahomed. La eveniment participa şi politicianul extremist olandez Geert Wilders, cunoscut pentru criticile sale la adresa Islamului. Totul s-a sfârşit rapid, atacatorii fiind omorâţi de poliţiştii care păzeau clădirea.
De mână cu PKK în patria semilunii
Următoarea „victimă”: Turcia. Zona asiatică. Mai exact orașul Suruc, de la granița cu Siria. Atentatul a fost comis în iulie de câțiva militanți afiliați Statului Islamic și s-a soldat cu 30 de morți. În paralel, armistițiul dintre gruparea separatistă kurdă PKK și autoritățile turce a eșuat lamentabil. A urmat un val de atacuri de ambele părți. Au mai murit peste 250 de oameni...
Teroare în trenul Amsterdam-Paris
În august, teroarea a revenit în Europa. Mai exact, într-un tren pe ruta Belgia-Franţa. Un bărbat înarmat cu omniprezentul automat Kalaşnikov, un pistol, muniţie şi un cuţit, a urcat dintr-o gară din Bruxelles. Când garnitura a ajuns foarte aproape de graniţa cu Franţa, a încercat să deschidă focul asupra pasagerilor. A rănit doi oameni înainte să fie imobilizat de doi soldaţi americani aflaţi întâmplător în tren. S-a dovedit că atacatorul, un marocan în vârstă de 26 de ani, era membru al unei grupări islamiste. Anchetatorii spuneau atunci că acesta a călătorit prin cinci ţări din Europa în ultimii doi ani. A fost localizat în luna mai în Germania şi de acolo ar fi mers în Turcia. Serviciile secrete spaniole şi cele franceze îl aveau în atenţie. Imediat după atac au fost deschise mai multe investigaţii, în Franţa şi în Belgia, pentru a afla cum a reuşit marocanul să se urce la Bruxelles într-un tren internaţional cu arme de foc asupra sa.
Cel mai grav atentat din istoria Turciei
Capitala Turciei, Ankara, a fost zguduită în cursul dimineții de sâmbătă, 10 octombrie, de două explozii teribile, lângă Gara Centrală, care au lăsat în urmă un bilant șocant: 95 de morți și 246 de răniți. Cel mai grav atentat din istoria Turciei. „Ancheta ulterioară a relevat probe concludente care demonstrează că atacul a fost comis de doi kamikaze. Printre suspecți se numără membrii grupării teroriste Stat Islamic, militanții PKK și mişcarea radicală Partidul Revoluţionar pentru Eliberarea Poporului”, declara la începutul lui decembrie premierul turc, Ahmet Davutoglu. Deflagrațiile i-au vizat pe participanții la o demonstrație pacifistă care urma să aibă loc la ora prânzului și i-a lovit în plin pe oamenii adunați deja la miting. Autorităţile au calificat imediat atacul drept unul „terorist”, iar Poliția a demonstrat din primele ore de după atentat că au existat doi atacatori sinucigași. Deflagrația a fost atât de puternică, încât a zguduit serios cele mai înalte clădiri din oraș. Au urmat scene șocante. Zeci de cadavre dezmembrate, sute de răniți întinși pe jos, pe pancartele pe care le purtau, acoperiți de sânge, urlând disperați după ajutor. Cele două explozii erau menite să oprească marșul programat în cursul zilei și care fusese convocat de sindicate și un partid de stânga, anticapitalist și prokurd. Manifestanții se adunaseră pentru a condamna conflictul dintre statul turc și gruparea separatistă kurdă PKK. Atentatele veneau într-un context tensionat, marcat de o puternică implicare a Turciei în lupta cu Statul Islamic.
La niciun an de la atentatul asupra redacției „Charlie Hebdo”, Parisul retrăia coșmarul terorismului, de data aceasta într-un atac fără precedent. Era 13 noiembrie, vineri seara, când mai multe atacuri armate, atentate cu bombă și o luare de ostatici, coordonate minuțios, însângerau, la propriu și la figurat, civilizația mondială, civilizația europeană, civilizația franceză. Pe scurt s-a întâmplat așa:
22:16 - Prima explozie lângă stadionul „Stade de France”, pe care se juca amicalul Franța-Germania, provocată de un sinucigaș cu bombă;
22:20 - Împușcături pe strada Bichat;
22:30 - A doua explozie lângă stadionul „Stade de France”, provocată de un sinucigaș cu bombă;
22:45 - Patru indivizi înarmați intră în Teatrul Bataclan și încep să tragă în sala plină cu peste 1.500 de oameni;
22:50 - Împușcături pe strada de Charonne;
22:53 - A treia explozie lângă stadionul „Stade de France”, provocată de un sinucigaș cu bombă;
23:00 - Luare de ostatici la Teatrul Bataclan.
14 noiembrie
1:58 - Poliția franceză pune capăt asediului de la Teatrul Bataclan, unde 150 de persoane au fost ținute ostatice.
Au plătit şi românii tribut suprem
Bilanțul atentatelor de la Paris a consemnat 129 de morți și 354 de răniți. Atacurile au început la ora 22:16, ora României și au fost revendicate de Statul Islamic. Statul francez a declarat starea de urgență și a reintrodus controalele de frontieră (deși președintele François Hollande ordonase inițial ca granițele să fie închise complet). Cetățenii au fost sfătuiți să nu iasă din case, pentru propria lor siguranță. Printre persoanele decedate s-au aflat și doi români. Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie, că Lăcrămioara Pop și Ciprian Calciu, care se aflau la o terasă, au fost împușcați mortal dintr-o mașină în care se aflau teroriști. Informația a fost confirmată de autoritățile franceze.
Prima explozie, la stadionul „Stade de France”
La stadionul „Stade de France” din Saint-Denis au avut loc trei explozii în urma cărora au decedat cinci persoane. Exploziile au avut loc la orele 22:16, 22:30 și 22:53. Prima explozie a fost provocată de un sinucigaș la poarta J a stadionului, ucigând trei suporteri, în timpul primei reprize a meciului amical de fotbal dintre reprezentativele Franței și Germaniei. Președintele Franței, François Hollande, aflat pe stadion, a fost evacuat la pauza meciului, și s-a întâlnit imediat cu ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, pentru a coordona starea de urgență. Celelalte două explozii, provocate prin autodetonare de alți doi kamikaze, s-au auzit în timpul transmisiei televizate a meciului, dar jucătorii și spectatorii n-au fost informați despre ceea ce se întâmplă decât după finalul meciului. Spectatorii n-au fost lăsați să iasă de pe stadion și au așteptat pe gazon până când forțele de securitate au asigurat evacuarea în condiții de siguranță a uriașei incinte.
Primele împușcături, la colțul străzilor Bichat și Alibert
Primele împușcături au avut loc în jurul orei 22:20 asupra persoanelor aflate în zona café-barului „Le Carillon” (arondismentul 10). Apoi, atacatorii au traversat strada și au deschis focul asupra restaurantului „Le Petit Cambodge”, ucigând 11 persoane. Una dintre mașinile cu care au plecat de locul atentatului avea numere de înregistrare din Belgia. Victimile atentatului au fost ajutate de doctori și asistente de la spitalul „Saint-Louis” din apropiere.
Foc de pe scuter pe strada Fontaine-au-Roi
În jurul orei 22:30, o persoană înarmată, conducând un scuter, a deschis focul asupra terasei restaurantului italian „La Casa Nostra” (arondismentul 11), unde a ucis 5 persoane și a rănit grav alte 8.
Masacru pe strada Charonne
Două persoane înarmate au deschis focul asupra restaurantului „La Belle Equipe”, aflat la colțul străzilor Charonne și Faidherbe (arondismentul 11), au ucis 19 persoane și au rănit grav 14 persoane.
Sinucigaș detonat pe bulevardul Voltaire
La 22:40, un sinucigaș cu bombă a intrat în cafeneaua „Comptoir Voltaire”, de lângă Teatrul Bataclan (arondismentul 11), a comandat o bere și apoi a detonat bomba, ucigând 16 persoane și rănind 15.
Scene de coşmar la Teatrul Bataclan
În timpul unui concert al grupului american de hard rock Eagles of Death Metal, în Teatrul Bataclan au intrat patru indivizi înarmați, care au deschis focul și au ucis rapid 73 de spectatori dintre cei aproximativ 1.500 prezenți. În nebunia generală, mulţi spectatori au reușit să iasă, dar aproximativ 150 au rămas ostatici. Poliția a intervenit după miezul nopții, a ucis un terorist, timp în care ceilalți trei și-au detonat încărcăturile explozive, culmea, fără să mai omoare sau să rănească pe nimeni.