de Dana Purgaru
Clima e asemănătoare celei din România, cu patru anotimpuri, cu ierni destul de lungi şi reci, cu veri mai răcoroase, mai puţin aride şi cu un august mai blând decât la noi. Pomii înfloresc la fel de frumos primăvara, iar toamna pădurile îşi schimbă coloritul în nuanţe splendide. Locuitorii însă nu se bucură nici de o bătaie cu bulgări sau de împodobirea pomului de Crăciun, nici de weekenduri la grătar ori de concedii la plajă. Şi asta pentru că în Coreea de Nord nimeni nu are voie să se distreze astfel. Aici, timpul pare că stă în loc, toată lumea munceşte, învaţă, trăieşte pentru Liderul Suprem, iar cuvântul „modern” nu înseamnă decât arme mai bune. Oameni obișnuiți, coreenii de rând nu contează. Carne de tun. Numai bună, sau, mai bine zis, bună numai să aplaude și să glorifice. După „spectacol” nu mai contează.
Succesorul fondatorului statului, Kim Ir-sen
Kim Jong-il, tatăl actualului lider din Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC), cel care a „pus umărul” la realitatea din Coreea de Nord de astăzi, s-a născut la 16 februarie 1941 şi a decedat la 17 decembrie 2011. A fost comandant militar cu gradul de mareşal al ţării, conducător suprem între anii 1994 şi 2011 şi a fost proclamat Generalisim post-mortem. De asemenea, în Constituţia nord-coreeană din aprilie 2009, este numit implicit „Conducător Suprem”. Vă aduce aminte de ceva? Sau de cineva? Să continuăm însă cu „dinastia” marilor conducători proletari din cea mai cruntă dictatură care a mai rămas pe Pământ.
Asemenea tatălui său, Kim Ir-sen, Kim Jong-il s-a bucurat de privilegii absolute şi a avut un extraordinar cult al personalităţii în Coreea de Nord, unde a fost venerat ca un erou, mare om politic, un „om măreţ”, şi chiar, după cum relatează anumite surse, „Regele-Zeu”. „Regele-Zeu”!!!
Foarte puţine informaţii au ieşit din țară în timpul vieţii sale, însă una dintre ele merită consemnată în mod special, deoarece se spune că dictatorul consuma coniac Hennessy în valoare de peste 700.000 dolari anual, în condiţiile în care un cetăţean de rând câştiga doar 900 dolari pe an! Doar era „Regele-Zeu”!
Bogăţie în subsol, lipsuri şi mizerie la suprafaţă
Această ţară-lagăr, cu capitala la Phenian, are o suprafaţă de 120.540 kmp, cu o populaţie estimată la 24.051.218 locuitori, conform recensământului din 2009, a căror speranţă de viaţă este de 63,8 ani. Și care îl au ca Preşedinte Etern pe Kim Ir-sen (1912-1994, mare conducător comunist care a condus Coreea de Nord de la fondarea sa, în 1948), iar Comandant Suprem este Kim Jong-Un, cel care a preluat funcţia la 17 decembrie 2011 după decesul tatălui său, Kim Jong-il.
Deşi solul Coreei de Nord este foarte bogat, în special în uraniu, cărbune şi metale rare (bogăţii estimate la cel puţin 6.000 de miliarde de dolari), populaţia nu se bucură de nimic de pe urma lor, deoarece puţinele resurse aduse la lumină pleacă la export - de exemplu, în cantităţi mari în Republica Populară Chineză -, iar resursele de la suprafaţă, în mare parte orez, legume şi fructe, sunt lucrate în cooperative agricole, prin mobilizare la „muncă patriotică” şi sunt insuficiente pentru a potoli foametea. Singurul domeniu în care resursele şi atenţia sunt concentrate preponderent pe „intern” și nu pe export, este cel militar, urmare a „neobositei griji”, de fapt obsesii a „înțelepților” conducători ai acestei ţări că atacul americanilor este iminent. Totul pentru front, totul pentru victorie, tovarăși! Asta în timp ce majoritatea locuitorilor ţării sunt supuşi malnutriţiei prelungite.
Fiecare cetăţean este controlat şi îndoctrinat
Cei mai tineri dintre dumneavoastră știu din poveștile părinților, cei maturi însă își aduc aminte, n-au cum să uite, de „Epoca de Aur” cu care ne-a chinuit regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Ei bine, coreenii din RPDC trăiesc într-o „epocă” asemănătoare celei în care s-a aflat România înainte de Revoluţie. Dacă nu chiar mai cruntă… În care mâncarea este proastă şi foarte puţină, casele sunt învăluite în frig şi întuneric, magazinele foarte puţine sunt aproape goale, accesul la informaţia internă este limitat, iar ştirile din lumea din afara ţării sunt inexistente, în care fiecare cetăţean este controlat şi îndoctrinat, singurele obiecte de „artă” sunt drapelurile şi lozincile înrămate, elevii şi studenţii trăiesc într-un cadru academic militarizat, sărăcia şi teama sunt la ordinea zilei, sistemul sanitar este rudimentar, iar singurul Dumnezeu este Liderul Suprem. Nimeni nu este liber, nimeni nu are voie să acţioneze sau să gândească în afara „turmei”. Altfel, este pedepsit cu închisoarea în gulaguri şi cu moartea.
Un peisaj lipsit de viaţă
Foarte puţini oameni au reuşit să smulgă pe ascuns informaţii de pe acest tărâm în care nisipul curge altfel în clepsidra timpului dintr-o realitate paralelă. Printre aceştia se numără jurnalista şi scriitoarea Suki Kim, care a lucrat voluntar în 2011 în Coreea de Nord şi a scris apoi cartea „Fără tine, noi nu existăm”, recent apărută în România la editura Polirom. Iată cum descrie ea viaţa în această ţară: „Niciuna dintre casele pe lângă care treceam nu era luminată. Era posibil să nu fi fost îndeajuns de întuneric ca să aprindă lumina… Și totuşi... nicio fereastră din întreaga călătorie nu lăsa să se vadă lumina. Fie nu aveau curent electric, fie era o pană, lucru obişnuit în această ţară. Dar nu mai văzusem niciodată un peisaj atât de lipsit de zgomot. Prin «zgomot» nu mă refer la sunetul propriu-zis, ci la zgomotul vieţii, la dovada vieţii trăite în spatele uşilor închise. Nu vedeam nici un câine sau copil alergând, niciun coş fumegând, nicio pâlpâire de culoare a unui televizor, iar asta mă tulbura enorm. Însă ceea ce mă tulbura şi mai mult era faptul că nu ştiam şi că nu aveam să aflu niciodată adevărul despre ceea ce vedeam”.
Kim Jong-Un pune lumea pe jar
La numai 33 de ani, actualul lider de la Phenian s-a remarcat deja prin gesturi cutremurătoare. El a omorât, printre alţii, întreaga familie a unchiului său, incluzând copii şi rude, dar şi pe ministrul Apărării, Hyon Yong-chol, pentru lipsă de loialitate (executat cu foc de artilerie antiaeriană, în faţa a sute de oameni, după cum scrie BBC). De asemenea, dictatorul Kim Jong-Un a anunţat că ţara sa este deja „un stat puternic dotat cu armă nucleară, care este gata să facă să explodeze o bombă A (atomică) şi o bombă H (cu hidrogen) pentru a-şi apăra suveranitatea într-un mod fiabil” şi a testat în trei rânduri bomba atomică, ce foloseşte fisiunea nucleară, în 2006, 2009 şi 2013, fapte ce au stârnit îngrijorare la nivel internaţional. În plus, Coreea de Nord a lansat, săptămâna trecută, o rachetă cu rază lungă de acţiune - oficial, pentru plasarea pe orbită a unui satelit - despre care Coreea de Sud, Japonia şi Statele Unite susţin că a fost, de fapt, o rachetă intercontinentală.