de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Peștera Muierilor, tezaur de neprețuit
Pornind din Râmnicu Vâlcea spre Târgu-Jiu pe DN 67, după 60 de kilometri virați la dreapta pe DC 22, spre Polovragi, după doi kilometri intrați pe DJ 665, ajungeți în Polovragi, de unde mai aveți doar cinci kilometri până la Baia de Fier. Aici găsiți cea mai vizitată peșteră din România, Peștera Muierilor.
Are mai multe intrări și ieșiri
Amplasată într-un loc sălbatic și având mai multe intrări și ieșiri, dintre care una oferă un excelent punct de observație asupra câmpiei din sud, iar alta deschizându-se spre pădurile dese ale Parângului, Peștera Muierilor a fost o cetate naturală, un punct de rezistență pentru locuitorii așezărilor învecinate de-a lungul zbuciumatei lor istorii. Loc de refugiu în calea urgiilor pentru „muieri, odrasle și bătrâni”, cum se arată într-un act domnesc din secolul al XV-lea, prima peșteră electrificată din țară (lucrare executată între anii 1963 și 1978), are patru niveluri și o lungime cumulată de şapte kilometri. Nivelul inferior constituie rezervația speologică, împărțită în două sectoare: sectorul de nord (1.500 m) și sectorul de sud (880 m). La 40 de metri înălțime se află etajul superior, amenajat pentru turiști, cu o lungime de 573 m.
„Gazde”: oameni de Neanderthal și urși din Cuaternar
Intrat într-o adevărată simfonie a stalagmitelor și stalactitelor, nu-ți vine să crezi că „arhitectura” subterană este „opera” apei, și nu a unei mâini măiastre. Imaginația speologilor a oferit formațiunilor din peșteră denumiri diverse, de la Domul Mic, Sala Altarului, Amvonul sau Dantela de Piatră la Vălul Muierii, Cascadele Împietrite sau Galeria Urșilor. Unde s-au descoperit schelete de urși de cavernă din Cuaternar, complet pietrificate și perfect conservate. În Sala Musteriană au fost scoase la iveală foarte multe obiecte aparținând unor culturi dinaintea erei noastre. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind de la trei strămoși de-ai noștri din Neanderthal. Fragmentele de craniu aparținând unei persoane de sex feminin au fost datate de cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 de ani.