de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Trovanții, „pietre vii care cresc”!
Dacă de la Râmnicu-Vâlcea nu intrați pe frumoasa Vale a Oltului spre Sibiu și faceți „la stânga” pe DN 77, spre Horezu, spre Transalpina, cu siguranță o să vă opriți la 38 km, șocați de „bolovanii” ciudați din stânga șoselei. Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, formațiuni geologice cu forme bizare biciuiesc atât imaginația oamenilor de știință, cât și pe cea a oamenilor locului sau a turiștilor. Aceștia sunt trovanții. Pe scurt, gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă, sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice, cu tendință de creștere spontană - din centru către periferie -, cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1.000 de ani.
Costeștiul nu-i vestit numai pentru mineriade...
Prima locație este o carieră de nisip, înainte de intrarea în satul Costești. De la Costești, pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc, se poate ajunge la a doua locație. Și cea mai spectaculoasă, de-a lungul pârâului Gresarea, lângă satul Oteșani, la 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova. Aici, deplasându-vă în sus de-a lungul firicelului de apă, veți găsi, scoase din malul nisipos de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva grame, până la cei mai mari, de zeci, sute sau mii de kilograme.
Mărturii ale unor civilizații extraterestre?!
În jurul „balatrucilor” sau „dorobanților”, cum îi mai numesc localnicii, s-a țesut un adevărat folclor: unii spun că bolovanii ar avea origini supranaturale, alții că ar fi mărturii ale unor civilizații extraterestre. Cert este că nici oamenii de știință nu au reușit să deslușească în totalitate misterul formării trovanților, și susțin că „pietroaiele” ar avea peste 6 milioane de ani și ar fi apărut datorită unor cimentări locale ale nisipului, posibil pe fondul unei activități seismice.