de Andrei Dicu
„Chiar dacă ne aflăm pe Terra, privim către stele! Această cursă către infinit este câştigată de visuri şi, desigur, de zgârie-nori. Indiferent care este învingătorul, nu am încetat niciodată să privim spre neant”, a scris cotidianul iberic „As”. Jurnaliştii spanioli au prezentat o colecţie de clădiri futuriste, care mai de care mai surprinzătoare şi, în acelaşi timp, create într-o perfectă armonie cu mediul.
Stadionul-frigider „Al-Wakrah” din Qatar
În materie de arhitectură, de artă, în general, clasamentele sunt derizorii. Însă, într-o ordine aleatorie, arenele Qatar ’22 ocupă un loc important în preferinţele amatorilor de revoluţie în construcţii. Vorbim despre stadioanele pe care se vor disputa Campionatele Mondiale de fotbal din 2022. Arhitecta Zaha Hadid a conceput Arena „Al-Wakrah”, ale cărei costuri sunt estimate la 470 de milioane de dolari şi care - deşi neterminată - reprezintă deja un pionierat în domeniu, având în vedere că, printre numeroasele noutăţi, precum roboţii care servesc băuturi şi mâncare, se numără soluţiile pentru diminuarea căldurii deşertului până la temperaturi rezonabile, sub 28 de grade Celsius. Construcţia stadionului i-a deranjat deja pe arabii conservatori, dar arhitecta Zaha Hadid a respins violent criticile potrivit cărora arena ar semăna, din exterior, cu... un vagin.
Burj Khalifa va fi detronat de Kingdom Tower din Jeddah
Burj Khalifa din Dubai este, în continuare, cel mai înalt zgârie-nori din lume, cu 828 de metri de la sol până... în cer. Este un exemplu de lux, incluzând Hotelul Armani, primul hotel cu design marca Giorgio Armani. Burj Khalifa are 163 de etaje şi a fost construit în timp-record, de la 21 septembrie 2004 la 4 ianuarie 2010. Dacă însă vorbim despre „monştri” futurişti, trebuie amintit Kingdom Tower din Jeddah (Arabia Saudită), care va fi cel mai înalt zgârie-nori din lume, 1.007 metri, potrivit datelor oficiale, la încheierea construcţiei, estimată în 2018.
Galaxy Soho, o capodoperă şi un record mondial
Monumentala Galaxy Soho din Beijing este opera aceleiaşi Zaha Hadid, arhitecta genială de origine irakiană, pasionată de liniile curbe şi deţinătoare a unui Premiu Pritzker, echivalentul Oscarului, în arhitectură. Discutăm despre o clădire compusă din cinci volume, construită între 2009 şi 2012, în care se află birouri şi centre comerciale. Structurile bolţite sunt unite prin punţi, construcţia este din metal şi sticlă, iar afară sunt 3,6 milioane de „picioare” de spaţiu verde (39.370 de metri pătraţi), un record mondial.
Spaceport America, drama şi misterul zborului în Cosmos
Vorbim despre Spaceport America, primul aeroport spaţial pentru zboruri comerciale care s-a construit în lume, în zona de deşert din statul american New Mexico. Lucrările pe un perimetru de 7.300 de hectare au început în 2009, au progresat vertiginos până în 2011, iar din 2014 se efectuează diverse zboruri. Statul american nu se grăbeşte să-l declare, în totalitate, funcţional, experţii SUA fiind conştienţi de riscurile care ar putea apărea. Costurile estimate au fost de 209 milioane de dolari, dar ele ar putea creşte substanţial, având în vedere că numai un hangar costă 1,9 milioane de dolari. Potrivit autorilor, „forma sinuoasă a clădirii în peisaj şi spaţiile sale interioare încearcă să capteze drama şi misterul zborului spaţial în sine”. Acest port spaţial, operă a biroului de arhitectură „Foster and Partners”, era vizitat de turişti încă din 2013.
Torre Agbar, glonţ, supozitor sau... falus?
Torre (Turnul) Agbar este o construcţie recentă din Barcelona, încheiată în 2005. Blocul are 128 de metri şi numără 35 de etaje. Numele Agbar vine de la numele companiei de apă din Barcelona care deţine clădirea. Torre Agbar este amplasat în cartierul Poblenou, pe diagonală, în imediata apropiere a staţiei de metrou Glories, şi este vizibil datorită înălţimii sale dintr-o bună parte a metropolei catalane. Ca formă, Torre Agbar este parabolic şi oferă imaginea unui glonţ, care noaptea este luminat în „blau - grana”, culorile cunoscute ale Catalunyei. Iluminatul nocturn spectaculos este realizat prin intermediul unui sistem compus din 4.500 de leduri, care dau naştere unor efecte colorate pe faţada clădirii. Arhitectul Jean Nouvel spune că a fost inspirat în ideea acestui iluminat de un gheizer, în locul jetului de apă gândind o coloană de lumină şi de culoare. La un moment dat, Nouvel, cel mai cunoscut pe plan internaţional dintre arhitecţii francezi contemporani, a spus că seamănă cu un falus, probabil exasperat de atâtea interpretări şi de explicaţii, după ce contestatarii săi afirmaseră că Torre Agbar seamănă cu... un supozitor. „Turnul ar putea fi un ecou îndepărtat al vechilor obsesii catalane, purtate pe vânturile care adie dinspre Montserrat”, şi-a justificat ideea Jean Nouvel. Torre Agbar este similar ca formă cu o construcţie din Londra, 30 St. Mary Axe, cunoscută şi sub numele de The Gherkin (Castravetele), operă a altui mare arhitect contemporan, Sir Norman Foster. De anul trecut, Torre Agbar a devenit hotel, aşa cum s-a întâmplat cu o altă construcţie cunoscută, dar nu atât de... futuristă, Turnul Shard din Londra.
Insula Saadiyat, în aşteptarea Luvrului
Insula Saadiyat din Abu Dhabi este unul dintre cele mai uimitoare proiecte în curs din lume. Saadiyat înseamnă „fericire” şi va fi o idilică destinaţie de vacanţă, cu 29 de hoteluri, 8.000 de vile şi de clădiri rezidenţiale, cu o impresionantă desfăşurare de evenimente şi de locuri de relaxare. Aici îşi vor deschide sedii muzeele Guggenheim şi Luvru, se va amenaja un muzeu al patrimoniului din Abu Dhabi, va exista o expoziţie marină permanentă şi se vor înfiinţa un centru de arte scenice şi un campus al Universităţii din New York. Arhitecţii Frank Gehry, Jean Nouvel, Norman Foster, Tadao Ando, Zaha Hadid şi Rafael Vinoly îşi vor lăsa amprenta asupra acestei bijuterii, care se pare că va fi construită complet în 2020.
Gardens By The Bay, o oază în formă de... orhidee
Grădinile din Golf, inaugurate în iunie 2012 la Singapore, constituie o atracţie turistică pe care iubitorii naturii nu o pot rata. Se evidenţiază prin arbori uriaşi, 18 exemplare cu înălţimea de peste 30 de metri. În spatele arborilor se vede clădirea Marina Bay Sands Hotel, cu o terasă spectaculoasă, cu renumita piscină „Infinity” şi cu „Fântâna Tinereţii”, din care ţâşnesc 100 de arteziene colorate în nuanţe calde. Întregul parc se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare, iar prin acest proiect, Guvernul şi-a propus să transforme metropola într-un oraş-grădină, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a florei locale. Conceptul general are la bază forma florii de orhidee, simbolică pentru acest colţ al lumii.
Bligh, turnul de control al cerului, de 139 de metri
Simbol al oraşului australian Sydney, acest zgârie-nori Bligh are o înălţime de 139 de metri şi este numit „turnul de control al cerului”. Situat în districtul financiar al oraşului, hotelul are o faţadă de sticlă, o curte interioară cu ventilaţie naturală, un centru în care se reciclează 90% din apele reziduale ale clădirii şi panouri solare pe acoperiş. A fost inaugurat în anul 2012 şi a primit o mulţime de premii, inclusiv pentru eficienţă energetică, fiind alimentat în proporţie de 45% cu energie solară. Lucrarea este semnată de firmele „Ingenhoven Architects” din Germania şi „Architectus” din Australia.
Hotelul Intercontinental din Davos, oul aurit
Acest stabiliment a fost inaugurat în luna decembrie a anului 2013. De departe, pare o navă spaţială care a coborât lângă oraşul în care se desfăşoară un cunoscut forum economic, la o aruncătură de băţ de una dintre cele mai populare staţiuni de schi din Elveţia. Privită din apropiere, construcţia Hotelului Intercontinental din Davos pare un ou aurit. Clădirea are o formă eliptică, toate colţurile fiind rotunjite. La exterior, măsoară circa 105x40 metri. Este o lucrare a biroului de arhitectură Oikios GmbH, cu sediul la München, în Germania. O cameră comandată din timp, pe internet, costă în jur de 850-900 de lei pe zi.
Sheraton Huzhou Spring Resort, potcoava cu 27 de etaje
Hotelul chinezesc Sheraton Huzhou Spring Resort a fost inaugurat la sfârşitul anului 2013 şi, pentru a petrece o vacanţă de vis aici, vă costă 950 de lei zilnic. Stabilimentul pare o potcoavă, cu două niveluri subterane. Este alcătuit din straturi de etaje ce formează un inel, care se ridică pe malul sudic al Lacului Huzhou Taihu. Măsoară ceva mai mult de 100 de metri înălţime şi 116 metri lăţime. Hotelul se află între Nanjing şi Shanghai şi a fost conceput de arhitectul Ma Yansong. Are 321 de camere, repartizate pe 27 de etaje, spa, fântâni cu apă caldă şi un port pentru iahturi. Oferă serviciile unui bar club, are un salon de dans şi o mare varietate de restaurante şi de baruri.
Proiectul „Clădirii Diamant“ de la Bucureşti, ucis de criza economică
Capitala României ar fi trebuit să aibă o „Clădire Diamant”, o construcţie spectaculoasă gândită de aceeaşi arhitectă teribilă, Zaha Hadid. Stabilimentul s-ar fi numit „Dorobanţi Tower” şi trebuia să fie gata în 2013. Hadid a proiectat un turn înalt de 200 de metri, cu 60 de etaje, având forma unui diamant. Iniţial, fusese găsit un loc pentru clădire, la intersecţia străzilor „Eminescu” şi „Calea Dorobanţilor”. Blocul urma să fie un hotel de 5 stele, care s-ar fi întins pe 100.000 de metri pătraţi. Pe lângă camerele de hotel, acolo ar fi existat apartamente de lux, un cazinou şi o zonă comercială. Chiar dacă proiectul fusese comandat de un dezvoltator imobiliar străin, el nu a primit aprobare din partea Primăriei din pricina... crizei economice. Construcţia unui turn oarecum similar cu „Clădirea Diamant” din Bucureşti, concepută de Zaha Hadid, începuse în capitala Poloniei, dar a fost oprită tot din pricina crizei economice.
Casa del Infinito, o bijuterie suprarealistă
Casa del Infinito, construită în oraşul spaniol Cadiz, pe malul Oceanului Atlantic, este o lucrare încheiată în august 2014 de arhitectul iberic Alberto Campo Baeza. Creatorul acestei construcţii futuriste a afirmat despre opera sa: „Este cea mai radicală casă pe care am făcut-o vreodată. Când am creat-o m-am simţit inspirat de suprarealism şi de curentul Dada”. Este adevărat, „Casa Infinitului” oferă o imagine de spaţiu larg, fiind construită cu travertin şi dispunând de o piscină tentantă, situată chiar pe acoperişul complet orizontal, care oferă senzaţia desăvârşită a apropierii de cer. Casa del Infinito funcţionează ca hotel, dar majoritatea clienţilor o aleg pentru facilităţile create de excelentul centru spa şi pentru bucuria piscinei care te apropie de cer.
Oscar Niemeyer: „Arhitecţii trebuie să aşeze pe primul loc formele abstracte“
Arhitectul brazilian Oscar Niemeyer a murit în decembrie 2012, cu doar câteva zile înainte să împlinească 105 ani. El este cel care a conceput unele dintre cele mai faimoase clădiri ale secolului al XX-lea şi este considerat părintele arhitecturii futuriste. Niemeyer a fost arhitectul principal al construirii de la zero a capitalei Braziliei, Brasilia, şi a devenit celebru ca arhitect al principalelor clădiri guvernamentale din metropola futuristă din „Ţara Cafelei” inaugurate în 1960. Arhitectul brazilian a colaborat, printre altele, la realizarea clădirii ONU din New York. Deşi a fost un comunist convins şi un prieten apropiat al liderului cubanez Fidel Castro, sud-americanul a fost un adevărat vizionar. Iată, spre exemplu, ce declara în 2001, cu mult înainte ca arhitecţii din întreaga lume să facă pasul spre un nou tip de creaţie: „Arhitectura în armonie cu natura este, de fapt, un concept îmbrăţişat de antici şi, ulterior, de marii creatori care au ales forme abstracte. Înţelesul conceptului de «clădire futuristă» a evoluat mult în ultimii ani. La mijlocul secolului trecut, viitorul în arhitectură însemna edificii în formă de navă spaţială. Acum însă, arhitecţii trebuie să aşeze pe primul loc formele abstracte”.