de Carmen Ciripoiu
Despre locuri și obiecte bântuite au curs rânduri de cerneală, însă puțină lume știe că există și alte obiecte care au dat mâna cu paranormalul, cum ar fi păpușile, oglinzile, scaunele și, nu în ultimul rând, tablourile. Iar faima de tablouri blestemate au căpătat-o și unele capodopere ale lumii.
Blestemul portretelor l-a urmărit pe Rembrandt
Un tablou creat în 1972 este considerat unul dintre cele mai blestemate obiecte din istorie. Imaginea reprezintă un băieţel care stă împreună cu o păpuşă în faţa unei uşi de sticlă. Cei care au văzut tabloul au povestit că s-au simţit imediat rău, iar copiii mici fug la vederea lui. Toți cei care au stat lângă ciudata operă de artă au raportat, de asemenea, senzaţii de greaţă, căldură nefirească şi de sufocare. Asupra marelui pictor Rembrandt plutesc o sumedenie de legende, întrucât femeile care au trecut prin viața maestrului pensulei au avut parte de morți subite, la scurt timp după ce au fost imortalizate de artist. „Saskia” a fost singura doamnă cu care Rembrandt și-a unit destinul, iar frumusețea și gingășia acesteia transpusă pe pânză prin tabloul „Flora” (care este expus la Muzeul Ermitaj). Din nefericire însă, mariajul celor doi nu a durat decât opt ani, femeia stingându-se de tânără fără ca cineva să explice motivul, după ce a fost pictată de mai multe ori. Ciudat este că și primii trei copii ai celor doi au avut parte de aceeași soartă, iar cel de-al patrulea a trecut la cele veșnice la doar 27 de ani. Scenariul s-a repetat la cea de-a doua iubită (nu se căsătoresc oficial) a lui Rembrandt, Hendrickje Stoffels, cea care i-a fost și amantă, și model în același timp și care a murit după ce a fost zugrăvită într-unul dintre tablouri, „Batşeba” (care se află la Muzeul Luvru). Blestemul portretelor l-a urmărit ulterior pe pictor tot restul vieții sale, care în final i-a pierdut pe toți cei dragi.
Femeia condamnată pentru totdeauna la infertilitate
Povestea familiei pictorului Bruegel cel Bătrân este de-a dreptul înspăimântătoare. Nenorocirile au început după ce acesta a zugrăvit celebrul tablou „Adorația magilor”, având-o ca personaj principal pe Fecioara Maria. Se spune că după finalizarea picturii, la care a participat verișoara artistului, femeia nu a mai putut rămâne niciodată însărcinată, deși s-a chinuit ani în șir. Condamnate la infertilitate au fost de-a lungul timpului toate soțiile celor care achiziționau pictura. În cele din urmă, tabloul care a speriat întreaga omenire a fost cumpărat de un negustor din Madrid, fascinat de frumusețea lui. La scurt timp după ce a intrat în posesia „Adorației magilor”, toate corăbiile cu care acesta făcea comerț au fost prădate de pirați, iar el a fost nevoit să vândă tot ce avea pentru a-și plăti datoriile. Speriat, i-a vândut tabloul unui alt negustor, care, la rândul său, nu a avut timp să se bucure de el, întrucât depozitul unde a avut toată marfa a luat foc, totul fiind mistuit în timp record de flăcări. Ani buni, moștenitorii negustorului au încercat să vândă tabloul, însă nu au reușit și drept urmare l-au donat unui muzeu. Mai târziu, pictura a ajuns să fie expusă la Galeria Națională din Londra. Când toată lumea credea că totul a revenit la normal, 100 de ani mai târziu, o femeie a intrat în muzeu și a distrus pictura cu mai multe lovituri de cuțit...
Drama pictorului rus Ilia Repin
O serie întreagă de nenorociri s-a abătut și asupra pictorului rus Ilia Repin, care de-a lungul vieții a fost lovit din plin de blestemul celei mai mari capodopere ale sale, „Răspunsul cazacilor zaporojeni către sultanul Mehmed al IV-lea al Imperiului Otoman” (îl puteţi admira la Muzeul Rus din Sankt Petersburg). După ce țarul Rusiei Alexandru al III-lea însuși a fost impresionat de complexitatea lucrării, pe care de altfel a și achiziționat-o pentru o sumă incredibil de mare, atât pictorul, cât și țarul au început să aibă parte de un șir inexplicabil de nenorociri. Să fie oare o întâmplare faptul că maestrul a lucrat la această capodoperă timp de 13 ani, număr considerat a fi aducător de ghinion? Și asta nu e tot. La doar un an după ce pictorul l-a imortalizat pe pânză pe generalul Dragomirov, un om extrem de sociabil și cu o blândețe ieșită din comun, acesta s-a transformat radical. Pentru început a căzut în patima beției, fără să aibă vreun motiv întemeiat, apoi viața sa de familia s-a transformat într-un adevărat iad. Se spune că, brusc, generalul a început să se poartă ca un tiran cu proprii copii, pe care îi chinuia în cele mai cumplite moduri. Urmarea? Doi dintre aceștia și-au pus capăt zilelor, iar singura sa fiică, și-a pierdut mințile! Seria neagră a tablourilor lui Repin a continuat cu moartea renumitului chirurg și anatomist rus Nikolai Ivanovici Pirogov, care a murit a doua zi după ce pictorul i-a terminat portretul, aceeași soartă având-o și renumitul compozitor Modest Musorgski, a cărui viață s-a sfârșit după 23 de zile de când pictorul l-a imortalizat pe pânză.
Şi-a sacrificat propriul copil şi a ars de viu!
Binecunoscutul tablou „Băiatul în lacrimi” al pictorului Bruno Amadio se spune că a produs o adevărată isterie în anii ’90 în Marea Britanie, apoi povestea sa a uimit întreaga lume. Înnebunit după pictură, Bruno, specialist în portrete de copii care plâng, a ales ca unul dintre modelele sale să fie chiar propriul său copil, un băiat de 4 ani, extrem de vesel. Legenda spune că tatăl l-a așezat pe copil în fața sa urmând să-l picteze și i-a poruncit să plângă. Doar că cel mic nu a vrut, așa că pictorul, turbat de furie, l-a ars cu o țigară. Atunci micuțul a izbucnit în lacrimi și a strigat în gura mare: „Tu să arzi!” După doar două săptămâni de la acest eveniment, atelierul lui Bruno a luat foc, iar artistul a pierit în flăcări, alături de operele sale, singurul tablou care a rămas intact fiind cel cu băiatul său. Blestemul copilului (care de altfel a murit la scurt timp după tatăl său, răpus de tuberculoză) a speriat ani de-a rândul. Întrucât a fost exemplar realizat, după acest tablou s-au făcut nu mai puțin de 50.000 de copii, însă toți cei care au atârnat pe perete portretul copilului lui Bruno au suferit tot felul de catastrofe. Întotdeauna însă cel care a fost mereu ocolit de foc a fost tabloul...