de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Palatul Kretzulescu, „bijuteria“ tristă de lângă Parcul Cişmigiu
Pe Strada Ştirbei Vodă, la numărul 39, lângă una dintre intrările în Parcul Cișmigiu se înalță maiestuoasă și tristă una dintre cele mai frumoase clădiri din București. Este, de fapt, mai mult decât o clădire, este un palat. Palatul Kretzulescu. A aparținut Elenei Kretzulescu (1857-1930), descendentă a două mari familii boierești, Filipescu și Kretzulescu. Elena a moștenit casele din București ale tatălui său, construite în 1718, și le-a transformat în 1902 într-un somptuos palat, realizat după planurile arhitectului Petre Antonescu (1873-1965), în stilul Renașterii Franceze cu influențe baroce. Datorită talentului său, acesta a reușit să creeze o arhitectură care a depășit titulatura de imitare a stilului francez amintit.
„Încrustări şi auriri în cari Renaşterea îşi dă mâna cu Bizanţul”
Mare iubitoare a naturii şi a florilor, Elena Kretzulescu a construit în aripa dreaptă a palatului o seră. Avea în spate un parc de aproape două hectare, cu terase, fântâni arteziene, bazine, izvoare şi poduri, acum integrat în parcul, de fapt Grădina Cișmigiu, cum i-a fost numele original. „Din holul larg, boieresc, se deschid o mulţime de saloane împrejur, dar și scara de nuc masiv spre etajul unde „plafoanele reprezintă cea mai de seamă bogăţie a interiorului, cu încrustări şi auriri în cari Renaşterea îşi dă mâna cu Bizanţul”, după cum descria bijuteria arhitectonică jurnalistul Flamin Chessaru în revista „Ilustraţiunea română”, la 8 martie 1933.
Și-a vândut „visul” din cauza datoriilor...
Remarcabilă este faţada palatului dinspre Grădina Cişmigiu. Care se particularizează prin turnul său şi prin monumentala scară exterioară. Mansardele înalte, acoperite cu ardezie, accentuează eleganţa palatului. În 1927, Elena a trebuit să-și vândă „visul” din cauza datoriilor... În palatul său au fost, pe rând, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Muzeul de Artă Religioasă, Consiliul General al Sindicatelor din România, Centrul European de Învăţământ Superior al UNESCO. Acum, palatul aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale.