de Andrei Dicu

Peisaje arhaice, oameni care se îndeletnicesc cu meserii tradiţionale pline de har, acestea sunt ingredientele care contribuie la atractivitatea unei zone de vis, devenită „la modă” pentru turiştii români şi mai ales străini.

Ecoturism sau turism neconvenţional?

Ecoturismul este principalul motor de dezvoltare în Ardeal, astfel că au fost finanţate, cu fonduri elveţiene, 99 de proiecte. Zona Colinelor Transilvaniei este a doua cea mai mare arie protejată din ţară, în care sunt promovate flora, fauna, satele şi tradiţiile. Turiştii străbat peisaje pline de flori cu ajutorul unor căruţe şi al unor măgăruşi, studiază păsări alături de biologi, pot restaura case, pot tunde oi şi sunt invitaţi să olărească. Ben Mehedin, care a pus umărul la dezvoltarea zonei, ne-a precizat: „Vorbim despre Coline, vorbim despre Transilvania şi despre copilărie. Pentru un copil, o asemenea călătorie ar putea fi experienţa vieţii. Când li s-a cerut unor copii să deseneze pui, ei i-au desenat fără pene, aşa cum se vând în supermarket, pentru că nu au ştiut cum arată în realitate. În Colinele Transilvaniei se poate vedea natura pură”.

229 km de trasee de bicicletă în Podişul Hârtibaciului

În Podişul Hârtibaciului a fost inaugurată o reţea de trasee de bicicletă care totalizează 229 de kilometri. Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate şi prin Cetatea Medievală Sighişoara, leagă patru monumente UNESCO, de la Sighişoara, Viscri, Saschiz şi Breite. Podișul este un sit dedicat speciilor protejate de păsări. Aici trăieşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din ţară. Huhurezul mare, caprimulgul, ciocănitoarea de stejar, cioclia de pădure şi sfrânciocul roșiatic întregesc „tabloul”, iar populaţia de cristel de câmp este semnificativă.

„Transilvanian Brunch”, un prânz... cultural

Reuniunile „Transilvanian Brunch” au pornit ca o simplă masă între prieteni. În ultima sâmbătă a fiecărei luni, din mai până în septembrie, în satele din zona Podișul Hârtibaciului are loc un eveniment culinaro-cultural care pune în valoare un sat, o livadă, o gospodărie sau o comunitate. Produsele sunt locale, iar reţetele sunt rezultatul a sute de ani de convieţuire multietnică: de la specialităţi de brânzeturi şi de ciorbe româneşti până la mâncăruri secuieşti şi săseşti. Apoi, ferma biodinamică de la Ţopa a avut la bază introducerea culturii de trandafiri. Trandafirul românesc a asigurat cea mai mare parte dintre venituri. Satul Saschiz, unde în mai se desfăşoară Sărbătoarea Rabarbărului, este declarat Monument UNESCO, iar satul Mălâncrav, situat la 12 km de șoseaua națională Sighișoara - Mediaș, în județul Sibiu, găzduiește o livadă de meri despre care localnicii spun că este fermecată. Pe o suprafață de circa 100 de hectare, sunt produse soiuri tradiționale foarte aromate. Sucul de mere este produs în fabrica din livadă și este conceput fără aditivi, zahăr şi conservanți.

Pe urmele lui Luca, personajul din benzile desenate

Pentru promovarea acestei oaze, a fost elaborată o superbă carte cu benzi desenate, intitulată „Dincolo de Orizont”, al cărei personaj principal este Luca, un băieţel care face cunoştinţă cu toate minunăţiile zonei. În lucrare, găsim o hartă a unei călătorii multiculturale: natură, oameni, locuri, aer curat şi spaţiul mioritic absolut întins cât vezi cu ochii...