de Andrei Dicu şi Daniel Alexandrescu
Minte sclipitoare, prima femeie matematician din istorie, Hypatia s-a născut în anul 370, la Alexandria, şi a murit în anul 415. Născută într-o perioadă în care femeile nu pătrundeau în cercurile înalte ale societății, Hypatia este simbolul gândirii rebele, care a refuzat să se supună dogmelor religioase. În 1884, astronomul Victor Knorre a botezat un asteroid „Hypatia”, iar un crater de pe Lună îi poartă numele.
Sfatul lui Theon: „A gândi greşit e mai bine decât a nu gândi deloc”
Educată şi nonconformistă, Hypatia nu a apărut... de nicăieri şi nu a învăţat carte din întâmplare. Ea a fost fiica lui Theon, unul dintre cei mai educaţi oameni din lumea antică, astronom şi matematician, profesor la Universitatea din Alexandria şi adept al unei educaţii complete atât fizice, cât şi intelectuale. Savantul a dorit ca fiica sa să devină un om complex, asemănător „supraomului” despre care vorbeau grecii antici. Astfel, Hypatia şi-a însuşit din copilărie cam tot ce ştia tatăl său despre matematică, ştiinţă şi religie, dar şi-a dedicat mult timp şi sporturilor, precum alergarea şi căţăratul. E drept, i-a surâs şi şansa, pentru că Theon devenise liderul Universităţii din Alexandria, considerată cea mai importantă instituţie de învăţământ din lume. Cărturari din multe ţări veneau aici pentru a studia şi a colabora cu alţi învăţaţi de nivelul lor, astfel că Hypatia a avut şansa de a creşte înconjurată de cele mai strălucite minţi ale vremii. A învăţat de la ei despre artă, literatură, filosofie, religiile lumii şi arta oratoriei. „Rezervă-ţi dreptul de a gândi, pentru că a gândi greşit e mai bine decât a nu gândi deloc”, i-ar fi spus Theon fiicei sale. Printre tratatele scrise de Theon se numără un important comentariu asupra lucrărilor lui Euclid şi Ptolemeu. Unii istorici afirmă că Hypatia a fost coautoare a acestei importante lucrări, iar alţii afirmă că doar şi-a ajutat părintele.
Un nucleu de cultură, după modelul lui Platon
Mai târziu, Hypatia a plecat la Atena, acolo unde a aprofundat studiile în matematică, sub îndrumarea lui Plutarh cel Tânăr şi a fiicei acestuia, Asclepigenia. A învăţat atât de bine şi de rapid, încât odată revenită la Alexandria, Hypatiei i s-a propus să predea matematica şi filosofia la Universitate, ca urmare a rezultatelor excelente obţinute în Grecia. Aşa cum se întâmplase şi cu marii filosofi, precum Platon, casa sa a devenit un punct de întâlnire pentru cei care doreau să descifreze tainele matematicii şi ale ştiinţelor, sfidând dogma religioasă. Una dintre ideile sale este prezentată în biografia scrisă de Sandy Donovan, intitulată „Hypatia, matematician, inventator şi filosof”: „Fabulele ar trebui să fie predate copiilor ca fabule, miturile ca mituri, iar miracolele ca reprezentări literare. A preda copiilor superstiţiile ca adevăruri este unul dintre cele mai îngrozitoare lucruri. Mintea copilului le acceptă, le crede, şi doar printr-o mare suferinţă, care durează ani, va scăpa de această credinţă. De fapt, oamenii vor lupta în numele unei superstiţii la fel de mult ca în numele unui adevăr. Uneori, chiar mai repede, deoarece o superstiţie este intangibilă, astfel că nu poate fi demonstrată a fi falsă, iar adevărul este un punct de vedere, deci poate fi schimbat”.
Nu şi-a găsit un soţ pe măsură
Hypatia era renumită în toate colţurile lumii civilizate. Exemple ale prestigiului de care se bucura se găsesc în scrisorile care s-au păstrat până astăzi, iar cei care îi scriau menţionau ca destinatar supranume precum „muza din Alexandria” sau „filosoafa din Alexandria”. Deşi relatările contemporane atestă că Hypatia era considerată frumoasă, fiica lui Theon nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroaselor oferte din partea bărbaţilor cu stare. Unii istorici speculează că un potenţial motiv ar fi fost acela că niciun bărbat nu o egala pe Hypatia în inteligenţă, aceasta preferând mai degrabă să se dedice matematicii şi filosofiei. Alţi istorici cred că Hypatia a inventat astrolabul (instrument folosit la măsurarea poziţiei stelelor), iar alţii spun că doar a ajutat la proiectarea sa. Un alt instrument conceput de Hypatia este menţionat de filosoful şi fizicianul Synesius în ultima sa epistolă către fosta sa profesoară. Acesta îi cerea un hidroscop, scrisoarea sa fiind prima atestare din istorie a unui astfel de aparat. Hidroscopul era folosit pentru măsurarea nivelului lichidelor, fiind util la distilarea medicamentelor pe bază de alcool.
Patriarhul Chiril a ordonat măcelul
La începutul secolului al IV-lea, Alexandria rămăsese ultimul centru intelectual dominat de neoplatonişti, adepţi ai şcolii greceşti bazată pe matematică şi ştiinţă. Creştinismul devenea o forţă tot mai puternică, iar conflictele cu păgânii, tot mai dese. În 412, Chiril a devenit Patriarhul Alexandriei. Imediat, a început o campanie împotriva adversarilor creştinismului. Mai întâi, Chiril i-a încurajat pe creştinii din Alexandria să-i atace pe iudei, consideraţi apropiaţi prefectului Oreste. Toate sinagogile au fost distruse, iudeii au fost alungaţi din oraş, iar casele lor au fost prădate. Din păcate, Oreste era, totodată, un apropiat al Hypatiei, iar această relaţie i-a adus celebrei gânditoare o moarte timpurie şi tragică. În martie 415, la ordinul lui Chiril, o gloată de fanatici creştini a atacat-o pe Hypatia în plină stradă. „Credincioşii” au dat-o jos din car, au dezbrăcat-o şi au târât-o într-o biserică aflată în apropiere. Aici, Hypatia a fost violată, măcelărită, iar rămăşiţele sale au fost purtate pe străzi şi apoi arse. Criminalii nu au fost niciodată pedepsiţi, iar Chiril este considerat sfânt de Biserica Catolică, dar şi de cea Ortodoxă, fiind sărbătorit la 18 ianuarie.
Voltaire: „Hypatia merită supranumele «Mama algebrei», dar a fost şi prima femeie astronom“
Hypatia a scris o mulţime de lucrări, mai ales comentarii asupra operelor celorlalţi matematicieni contemporani, însă niciuna din operele sale nu s-a păstrat. Unele au fost mistuite de incendiul care a distrus Biblioteca din Alexandria, iar celelalte au fost distruse „cu grijă” de adversarii săi, astfel că tot ceea ce se cunoaşte despre Hypatia se datorează corespondenţei pe care a purtat-o cu foştii săi elevi. Conform marelui Voltaire, istoric şi filosof francez, „Hypatia merită supranumele «Mama algebrei», dar a fost poate şi prima femeie astronom a lumii. Printre subiectele tratate de ea se numără secţiunile conice (cercurile, elipsele, parabolele şi hiperbolele formate atunci când un plan intersectează un cerc)”. După moartea Hypatiei, acest subiect a fost neglijat mai bine de un mileniu. Importanţa secţiunilor conice a fost recunoscută abia în secolul al XV-lea, iar în zilele noastre acestea sunt folosite pentru a descrie traiectoria cometelor, orbitele planetelor şi mişcarea rachetelor.