de Carmen Ciripoiu
şi Cristina Tache

Una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, Paştele, are loc cu mult fast şi bucurie peste tot în lume. Chiar dacă sunt respectate aceleaşi canoane religioase, fiecare popor a dezvoltat de-a lungul vremii propriile tradiţii pascale.

„Vânătoare de ouă” în Marea Britanie
În Anglia, perioada Sfintelor Sărbători Pascale este o ocazie specială de reunire a familiilor, fără extravaganţe zgomotoase, aşa cum se întâmplă de Crăciun. Cu toate acestea, la sate, au loc obiceiuri şi festivităţi ce vestesc venirea primăverii, cum ar fi „Morris Dancers”. Bărbaţi îmbrăcaţi în costume populare, cu clopoţei la glezne, alungă „spiritele rele” ale iernii. Bisericile sunt  împodobite cu covoare de flori, iar „vânătoarea” ouălor, ce are loc în a doua zi de Paşte, îi bucură atât pe cei mici, cât şi pe cei mari. Britanicii vopsesc ouăle de Paşti în culori şi stiluri diverse. Un obicei tradiţional este concursul de rostogolit ouă. Oamenii se adună pe o colină şi rostogolesc ouăle vopsite, iar cel al cărui ou ajunge primul la baza colinei fără să se spargă câştigă concursul. În trecut, ouăle erau vopsite în culori diverse, cele deschise fiind simbolul primăverii şi luminiii. Ouăle vopsite au fost înlocuite, în marile oraşe, cu cele din ciocolată. Britanicii îşi dăruiesc ouă de ciocolată umplute cu dulciuri. Iar copiii caută ouăle de ciocolată ascunse în grădină sau în casă de Iepuraşul de Paşte. Tot acum, cofetăriile se întrec în a coace iepuraşi de turtă dulce şi prăjituri cu marţipan. În oraşul Olney, concursul de cozonaci are peste 500 de ani de tradiţie.

Ruşii sparg ouăle roşii folosind cuie!
Printre tradiţiile pascale de bază din Rusia se numără şi încondeierea ouălor. Cea mai frecventă culoare pentru vopsirea ouălor este roşu, pentru că simbolizează sângele domnului Iisus Hristos. Ruşii obişnuiesc să spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea Domnului Iisus Hristos. În noaptea de sâmbătă, oamenii înconjoară biserica, intonând cântece religioase. Preotul bate la uşă, iar toţi se întorc în biserică pentru a sărbători Învierea Domnului. Pe lângă multe alte delicatese, în cadrul cinei festive de Paşte, ruşii servesc o prăjitură special preparată pentru această sărbătoare, numită „kulich”.

Carnavaluri pentru olandezi
În Olanda, Paştele este marcat de multe carnavaluri ce preced perioada de post. De remarcat că pregătirile pentru acestea încep încă din anul anterior, în cea de-a 11-a zi a celei de-a 11-a luni, când un consiliu de 11 persoane se întâlneşte pentru a pune la cale programul carnavalurilor. În fiecare oraş, o persoană este aleasă Prinţul Carnavalului, ocazie cu care îi sunt înmânate cheile urbei. Nelipsită de pe masa de Paşte a olandezilor, decorată cu ouă şi flori de primăvară, este „Paasbrood”, un fel de pâine dulce cu stafide şi struguri.

Suedezii se „biciuiesc” cu nuiele de mesteacăn împodobite
În amintirea suferinţelor lui Iisus, în Vinerea Mare, tinerii suedezi „se biciuiesc” cu nuiele de mesteacăn decorate şi împodobite. O altă tradiţie legată de Paşte este sărbătorită în Joia Mare, când, pentru a alunga ghinionul, oamenii aprind focuri, fac zgomote ciudate, spre amuzamentul celor mici. În Suedia, ouăle se ornează cu desene hazlii, cu rime şi inscripţii ce se citesc cu glas tare înainte de a le mânca. Ouăle de Paşte au darul de a prezice: dacă nu sunt pline, înseamnă că hambarele vor fi goale în acel an. Va avea noroc fericitul care găseşte un ou cu două gălbenuşuri, lucru ce prevesteşte o logodnă sau o căsătorie.

Argentinienii se îmbracă în poncho-uri pentru a fi feriţi de duhurile rele
În prima zi a Postului Paştelui, în Argentina se desfăşoară ceremonia numită „tincunoaco”, când mamele şi bunicile, aşezate pe două rânduri, se adună în jurul unei arcade din ramuri de salcie, decorată cu flori, dulciuri şi lanterne şi-şi dăruiesc câte o păpuşă, atinsă în prealabil de fiecare pe frunte. Acesta este un ritual sacru, ce semnifică legătura care le uneşte pe femei pentru toată viaţa. În partea de nord a ţării se organizează un carnaval, prilej cu care toată lumea se îmbracă în poncho-uri şi poartă pălării, spre a fi ferită de duhurile rele şi consumă berile „aloja” şi „chichi”. În Sâmbăta Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Îmbrăcate în cămăşi largi şi poncho-uri viu colorate, femeile interpretează cântece folclorice şi dansează în onoarea lui Pukllay, o zeitate despre care se spune că este spiritul carnavalului. După încheierea ceremoniei se sacrifică o oaie.

Pe tot parcursul anului, brazilienii se pregătesc pentru carnavalul de la Rio de Janeiro, care începe înainte de Postul Paştelui, pregătindu-se pentru perioada Postului, când nu se mai organizează nicio manifestare. La începutul Săptămânii Mari se binecuvântează ramuri de palmier, împletite sub formă de cruci, steaguri sau litere. În aceste zile se consumă o anumită mâncare, denumită „pacoca”, servită oricărui musafir care intră în casă. În Sâmbăta Mare se celebrează un ritual care evocă sinuciderea prin spânzurare a lui Iuda.

Italienii reconstituie ritualul spălării picioarelor lui Iisus
În Italia, clopotele încetează să mai bată începând cu Joia Mare până în ziua de Paşte, când acestea anunţă Învierea lui Iisus. Atunci este perioada în care copiii găsesc ouă ascunse prin casă sau prin grădină. În Italia, copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul. În Duminica Floriilor, oamenii duc la biserică ramuri de măslin pentru a fi sfinţite. Se spune că, în Joia Mare, clopotele bisericilor pleacă la Roma. A doua zi, clopotele se întorc şi aduc ouă de toate felurile pe care le lasă prin grădini, pentru a fi găsite de copii. În Vinerea Mare se reconstituie ritualul spălării picioarelor lui Iisus. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohiile bisericilor, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, întocmai ca Iisus Hristos, le spală picioarele.

Pâine tradiţională în Grecia
În prima zi de Paşte, în Grecia au loc diferite manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului. Grecii consumă supă de miel, friptură de miel, ouă, salate şi prăjituri speciale şi o pâine rotundă ornată cu o cruce făcută din ouă roşii, ce se numeşte „Christopsomon”. Grecii vopsesc ouăle de Paşti în roşu aprins. Această culoare simbolizează sângele lui Iisus, care a Înviat în Duminica Paştelui. Grecii fierb ouăle în apă cu oţet şi vopsea naturală sau artificială. Tehnica este cea folosită şi în România. Există tradiţia ca, în Noaptea Învierii, grecii să le trimită naşilor atâtea ouă câţi membri are familia, plus încă unul, ca să se mărească, să sporească familia naşului.