de Cristina Tache
Paştele, cea mai mare sărbătoare creştină, este însoţit de multe simboluri tradiţionale. Multe dintre acestea au origini pre-creştine şi chiar păgâne, adoptate ulterior de creştinism. La sărbătoarea Paştelui, tradiţiile populare se îmbină cu simboluri religioase, ce sunt păstrate de sute de ani şi respectate cu sfinţenie de creştini. Iată câteva dintre cele mai cunoscute şi mai populare simboluri pascale.
Crucea, triumful vieţii asupra morţii
Crucea este simbolul iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, al jertfei lui Iisus Hristos pentru salvarea omenirii. Aceasta a fost declarată simbol al creştinătăţii de împăratul Constantin, la Consiliul de la Niceea, în anul 325 d.Hr. Crucile care îl reprezintă pe Iisus răstignit sunt simbolul sacrificiului pe care El l-a făcut pentru umanitate. O dată cu răstignirea lui Hristos, crucea a devenit un simbol al suferinţei, dar, după Învierea Mântuitorului, a căpătat semnificaţia triumfului vieţii asupra morţii.
În Vinerea Mare, crucile din casele creştinilor sunt acoperite cu baticuri negre, în semn de doliu pentru răstignirea lui Iisus. În Duminica Paştelui, voalul negru este înlocuit cu flori, pentru a cinsti Învierea lui Iisus.
Felicitările de Paşte
Felicitările de Paşte au apărut pentru prima dată în perioada victoriană, în Marea Britanie. Un fabricant de hârtie a adăugat o urare de Paşte lângă un desen reprezentând un iepuraş, iar apoi obiceiul s-a răspândit în întreaga lume cu o mare repeziciune.
Mielul, simbolul lui Iisus
Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga tradiţie creştină.
Preparatele din carne de miel au devenit tradiţie pe masa de Paşte a creştinilor. În unele ţări se prepară şi prăjituri în formă de miel.
Ouăle au puteri miraculoase
Ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morţi. De aceea, când ciocnesc ouă, creştinii spun „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”. Culoarea roşie a ouălor semnifică sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Există credinţa că aceia care ciocnesc se întâlnesc pe lumea cealaltă. În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, apără de rele. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinităţii primordiale şi se face după reguli precise: persoana mai în vârstă ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de partener, rostind „Hristos a Înviat!”, iar celălalt îi răspunde: „Adevărat a Înviat!”.
Pasca, scutecele Domnului
Este prăjitura tradiţională de Paşte în multe culte. Forma rotundă simbolizează scutecele lui Iisus, care se crede că au fost rotunde. La mijloc, pasca are o cruce, iar pe margini este împodobită cu aluat împletit. Pentru creştini, pasca frântă şi vinul turnat semnifică sacrificiul lui Hristos.
Pasca se prepară în Sâmbăta Paştelui. Tradiţia spune că trebuie tăiată în bucăţele mici, pusă în pacheţele şi dusă la biserică pentru a fi sfinţită. Bucăţile de pască sunt aduse acasă şi mâncate de credincioşi. Se spune că au puterea de a alunga bolile şi necazurile.
În noaptea Învierii, fiecare creştin care ia parte la slujbă aduce la biserică o lumânare pe care o aprinde de la preot cu lumină sfântă. După slujbă, fiecare se întoarce cu această lumină, pe care o stinge în casă, după ce se închină. Apoi, lumânarea este păstrată lângă o icoană peste an, pentru a o putea aprinde la vremuri de primejdie sau de necaz. Lumânarea aprinsă simbolizează revenirea lui Iisus Hristos la viaţă. Creştinii catolici o aprind timp de 40 de zile după Înviere, până la Înălţare. Ceara de albine, din care se fac lumânările, simbolizează puritatea lui Hristos, iar flacăra semnifică divinitatea.