de Silviu Ghering

Hermann Julius Oberth s-a născut la 25 iunie 1894, într-o familie de saşi din Sibiu. A fost atras de călătoriile spaţiale încă din copilărie, fiind fascinat de două romane ale lui Jules Verne, „De la Pământ la Lună” şi „În jurul Lunii”, pe primul mărturisind că l-a citit de nenumărate ori, până a ajuns aproape să-l știe pe dinafară! Influențat de aceste cărți și convins că ideile lui Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, a construit întâiul model de rachetă încă din școala generală, înainte să împlinească 14 ani. Prima sa observaţie fundamentală a fost aceea că, deşi racheta consumă combustibil, rezervorul gol rămâne ataşat de ea, afectându-i performanţele. De aici a pornit ideea construirii rachetelor în mai multe trepte. După ce a terminat studiile primare şi gimnaziale la Sighişoara (Şcoala din Deal) şi Mediaş (Liceul „Stephan Ludwig Roth”), a studiat Medicina la Universitatea din München, apoi a participat la Primul Război Mondial în calitate de medic militar.

După război a revenit la Universitatea din München, unde a studiat fizica. Prima sa teză de doctorat, „Racheta spre spațiile interplanetare”, i-a fost respinsă în anul 1922, fiind considerată utopică. Nu s-a descurajat și a publicat câteva cărţi despre ştiinţa rachetelor, care începea să se dezvolte, simultan, în vestul Europei, în SUA şi în Rusia. În 1929 a obţinut Premiul Internaţional de Astronautică al Academiei Franceze pentru lucrarea intitulată „Căile navigației spațiale”. În toamna aceluiași an a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. În 1938, familia Oberth a plecat de la Sibiu, stabilindu-se mai întâi în Austria, apoi în Germania. Între 1941 și 1943 a fost încadrat la baza militară Peenemünde sub un nume fals, Fritz Hann, unde a lucrat la rachetele sol-sol V2 utilizate de Hitler pentru a bombarda Londra. După război a lucrat alternativ în Germania, Italia şi SUA. După izbucnirea crizei petrolului, în anul 1973, a realizat proiectul unei centrale eoliene. În lucrările sale se remarcă ideile despre staţiile spaţiale, telescopul cu baza în spaţiul cosmic, navele cosmice cu propulsie electrică şi costumul spaţial. A murit la 28 decembrie 1989, la Feucht (Germania), în vârstă de 95 de ani.