de Carmen Ciripoiu

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Enisala, ultima cetate medievală din Dobrogea

Între marile lacuri ale Babadagului și Razelmului, fostă garnizoană a Imperiului Otoman, fascinanta cetate de la Enisala pare că unește cerul cu pământul. Se crede că fortăreața există de la începutul lumii, pentru că în acest loc au fost găsite obiecte de la primii oameni, vârfuri de silex și oase de monștri…

Singura fortăreață care a rezistat războaielor vremii

Cunoscută sub denumirea de Heraclia sau Heracleea, Cetatea Enisala a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea de puterea imperială bizantină și cea comercială genoveză și, ulterior, inclusă în sistemul defensiv al Țării Românești, apoi transformată în garnizoană a Imperiului Otoman. Potrivit istoricilor, principalul scop al cetății a fost cel defensiv și de supraveghere de la înălțime a drumurilor de pe uscat și de pe apă. Este incredibil cum a reușit cetatea să supraviețuiască înfruntărilor armate ruso-turce de pe teritoriul Dobrogei, mai ales că s-a dorit distrugerea tuturor cetăților medievale unde au funcționat garnizoanele otomanilor. Singura care a rămas în viață a fost Enisala, care, după ce a fost reconstruită, a devenit unul dintre cele mai importante obiective turistice din zonă.

S-au găsit peste 500 de complexuri arheologice

În urma cercetărilor făcute de arheologi de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea, la poalele cetății au fost descoperite peste 500 de complexuri arheologice, dintre care peste 100 de morminte în care se crede că au fost îngropaţi cei care locuiau în cetatea genoveză. De asemenea, au ieșit la lumină o așezare neolitică ce aparţine Culturii Gumelniţa, din a doua jumătate a mileniului V î.Hr., și o aşezare din prima Epocă a Fierului, formată din locuinţe, gropi de provizii, gropi menajere, dar şi alte gropi de-a dreptul spectaculoase în care au fost depuse anumite persoane. Și tot de pe vremuri se spune că în peștera de sub cetate a locuit sfetnicul de taină al comandantului de la Enisala, pe care nimeni nu l-a văzut niciodată în afară de domnul care cobora să-i ceară sfatul…