de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Chiar dacă a stat la putere doar șapte ani, Vlad Dracul a reușit să întregească Valahia pentru prima dată după sute de ani. Care a fost metoda? A folosit cea mai nemiloasă și barbară pedeapsă care s-a văzut vreodată, prin care avea să-și câștige faima sub un nume nou: Vlad Țepeș. În prezent, cea mai mare parte a cetăților sale de altădată sunt ruine. Dar indicii ale personalității lui Vlad și dovezi ale domniei sale sângeroase se mai găsesc încă și astăzi, îngropate sub pământ.
A urcat pe tron la doar 17 ani
Ce este adevăr și ce este ficțiune din tot ceea ce se povestește despre Vlad Dracul? Este o întrebare la care chiar și cei mai de seamă oameni de știință cu greu pot găsi un răspuns. Și asta pentru că adevărul se află de fapt îngropat sub castele majestuoase, sate medievale și dealuri misterioase dintre Valahia și Transilvania. O lume subterană unde faptele reale sunt mai înfricoșătoare decât ficțiunea. Pentru cine nu cunoaște povestea lui Vlad Dracul, acesta a fost un principe din secolul al XV-lea, care a urcat pe tron la vârsta de doar 17 ani și a devenit în scurt timp unul dintre cei mai renumiți conducători din istorie. Puțină lume știe însă că Vlad s-a aflat la putere doar șapte ani și a reușit să unească provinciile Țării Românești pentru prima dată, după multe secole. Cum a făcut-o? Folosind pedepse la care cu greu poate gândi un om.
Aruncat în pivnița castelului Tokat
Dracula a fost numit după tatăl său, care a făcut parte dintr-o societate de elită numită Ordinul Dragonului, o frăție ilustră înființată de Sfântul Împărat Roman Sigismund de Luxemburg, în anul 1408. Când Vlad a împlinit 12 ani, turcii i-au ajutat tatăl să revină pe tronul Țării Românești. Drept răsplată, acesta i-a trimis turcilor ca ostatici pe Vlad și pe fratele său. Se crede că cei doi au fost aruncați în două temnițe subterane cu mai multe tuneluri secrete ale castelului Tokat, situat în orașul cu același nume din nordul Turciei. În anul 1447, supușii tatălui lui Vlad s-au aliat cu ungurii și au pus la cale uciderea acestuia. Fratele mai mare al lui Vlad a fost îngropat de viu, iar tatăl său ucis de propriii oameni. Vlad a fost eliberat de turci și pus în fruntea unei armate turcești, pentru a-l ajuta să răzbune moartea tatălui și să revendice tronul.
Lumea secretă de sub cetatea Târgoviștei
După ce Vlad s-a reîntors la Târgoviște, capitala Valahiei, pentru a-și apăra titlul, și-a fortificat cetatea și a plănuit o răzbunare sângeroasă, care i-a adus numele de Vlad Țepeș. În drumul său spre Târgoviște, însă, a incendiat satele și a otrăvit toate fântânile. Când armata turcă a ajuns la porțile cetății s-a observat cum 10.000 de oameni, printre care femei și copii, au fost trași în țeapă și lăsați acolo. Tactica a funcționat, iar turcii s-au retras. În cetatea Târgoviștei, Țepeș a avut obiceiul să-și arunce dușmanii într-o temniță secretă, cu două încăperi identice, care încă există și se află la nouă metri sub acest castel, accesul publicului fiind interzis. Locul a făcut parte dintr-un complex subteran de temnițe întunecoase și camere de tortură. Chiar dacă în prezent castelul s-a năruit, datorită arcadelor romane temnițele au rămas intacte. Locul de detenție a fost ținut secret, mai puțin de cei în care Vlad a avut încredere deplină. Prizonierii erau în general ținuți aici în jur de două-trei zile, până la terminarea procesului. Cum domnitorul a fost singurul judecător, moartea era adeseori trasul în țeapă. De asemenea, numeroase alte infracțiuni au fost pedepsite de Vlad prin tăierea membrelor, jupuire, fierbere sau frigând vinovații de vii. Dacă hotăra ca prizonierul să fie tras în țeapă, aceasta era unsă cu ulei și nu foarte ascuțită, în așa fel încât victima să nu moară imediat.
Dormitorul domnitorului, așezat deasupra temniței de la Poenari
În anul 1457, Vlad a construit o altă fortăreață, mult mai impunătoare: cetatea Poenari, încă o tenebroasă și sângeroasă lume a lui Dracula. Temnița cetății a fost construită la patru metri adâncime și este, de asemenea, închisă publicului. Se crede că în această temniță, care se afla sub dormitorul lui Țepeș, au fost închiși doar câțiva prizonieri. Domnitorul asculta cum aceștia strigau și înălțau rugăciuni de la doar câțiva metri distanță de el, dar nimic nu l-a putut îndupleca vreodată să-i ierte pe vinovați. Poenari se crede că a fost una dintre cele mai puternice cetăți ale lui Dracula și locul celor mai mari tragedii. În 1462, când turcii au invadat cetatea, soția lui Țepeș s-a aruncat din turn, iar domnitorul s-a făcut nevăzut în subterane. Potrivit legendei, a dispărut într-un tunel cioplit în interiorul muntelui, iar cu ajutorul țăranilor se crede că a fugit în provincia vecină, Transilvania.
A tras în ţeapă şobolani, apoi i-a pus la fereastră drept trofeu
Setea de sânge a lui Vlad Țepeș a continuat în castelul Hunedoara. Cetatea originală a fost construită pe o fundație din piatră pe vremea romanilor, apoi, de-a lungul secolelor, a fost transformată în castelul lui Dracula. Labirintul de tuneluri șerpuiește pe sub întregul edificiu, subteranele reprezentând o parte importantă din trecutul întunecat al lui Dracula. Aceasta este una dintre închisorile în care a stat însuși Vlad Țepeș. Celulele temniței, extrem de mici, au fost făcute fără niciun fel de sursă de încălzire, iar în timpul iernii temperatura cobora sub zero grade Celsius. Țepeș a fost aruncat aici după ce a ajuns în Ungaria și a cerut ajutorul regelui. Istoricii estimează că Dracula a fost întemnițat aici 12 ani. Dar chiar și închis, Vlad a practicat trasul în țeapă. De data asta a omorât păianjeni, șobolani sau gândaci. Potrivit gardienilor săi, Țepeș obișnuia să străpungă dăunătorii cu așchii groase din scândurile podelei, apoi îi punea la fereastră ca pe niște trofee. Ulterior privea victimele care agonizau, până când acestea nu se mai mișcau. După 12 ani de captivitate a fost eliberat, apoi a recucerit Valahia.