de Silviu Ghering şi Adrian Barna
The British Broadcasting Corporation (Corporația Britanică de Radiodifuzare), binecunoscută după acronimul imens popularizat BBC, este una dintre cele mai puternice companii multimedia din lume și cea mai importantă din Marea Britanie, finanțată din bani publici. Înfiinţată la 1 ianuarie 1927 ca „radiodifuzor public”, a început emisia în Insulă la 14 noiembrie 1922. Model universal de excelenţă editorială şi o instituţie la fel de venerată ca şi monarhia în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, corporaţia BBC are acum aproximativ 23.000 de angajați, deţine opt televiziuni, 54 de posturi de radio, unul dintre cel mai accesate site-uri din Europa şi un serviciu internaţional în 28 de limbi străine, de care beneficiază peste 150 de milioane de persoane!
Al Doilea Război Mondial a adus știri în românește
Serviciile externe ale corporației, BBC World Service (sau BBC WS), care transmit în 33 de limbi, s-au născut la sfârşitul anilor ’30, prin extinderea Serviciului Imperial, înfiinţat în 1932, care „vorbea” doar în engleză şi în arabă. Pe măsură ce norii prevestitori de război acopereau tot mai mult cerul Europei, BBC înfiinţa noi servicii în limbi străine. Obiectivul era dublu: să contracareze propaganda Germaniei naziste sau a aliaţilor săi și să prezinte lumii o imagine cât mai aproape de realitate. În august 1939, Ministerul de Externe de la Londra a cerut pentru prima dată BBC introducerea unor buletine de ştiri în românește. Au fost aleși în grabă câțiva vorbitori nativi de română, care au început pregătirile pentru emisie. Și la 15 septembrie 1939, la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, BBC emitea, pentru prima dată, în limba română. În primul an se transmitea un singur buletin de ştiri pe zi, de 15 minute. La început au fost transmise doar buletine de ştiri. Ulterior, acestea au fost amplificate şi au început să fie difuzate şi comentarii politice, note diplomatice, chiar şi programe culturale. La 19 septembrie 1940, conducerea BBC a cerut introducerea celui de-al doilea buletin de știri. Doar după intrarea României în război, în vara lui 1941, a crescut numărul orelor de emisie în limba română, ajungând la patru ore şi 40 de minute pe săptămână. 1943-1944 au fost anii de vârf ai secţiei române, dublându-se spaţiul rezervat emisiunilor pentru ţara noastră, care a ajuns la nouă ore şi 20 de minute. De la serviciul român al BBC au aflat bucureştenii prima reacţie a aliaţilor la lovitura de stat de la 23 august 1944: „Un mare act de curaj, care ar putea accelera sfârşitul războiului! Zilele lui Hitler sunt numărate!”. Dacă a pornit cu doar trei angajaţi în septembrie 1939, la sfârşitul războiului redacţia în limba română avea zece redactori şi colaboratori permanenţi. Cei care au colaborat cu serviciul român al BBC (care emitea sub numele de Radio Londra) au fost fie personalităţi aflate în exil, fie angajaţi ai Legaţiei Române în capitala Marii Britanii. Crainicii de la serviciul român pe care războiul îi surprinsese la Londra speraseră la început ca după încheierea păcii se pot reîntoarce în patrie. Dar visele le-au fost rapid spulberate. La 30 decembrie 1947, comuniştii români, împreună cu forţele sovietice care au ocupat Bucureştiul, l-au obligat pe Regele Mihai să abdice de la tron, care a părăsit definitiv ţara la 3 ianuarie 1948. Acesta era considerat ultimul garant al democraţiei parlamentare din Ro- mânia, iar plecarea sa coincidea cu instaurarea unei dictaturi plină de abuzuri.
Mesajul istoric al Regelui Mihai din 1951
În anii ’50, în România s-a instalat teroarea puterii populare, dictatura „muncitorilor și țăranilor”, şi, odată cu ea, accesul oamenilor la informaţiile corecte şi complete din Occident a fost tăiat. Pentru milioanele de europeni care trăiau în spatele Cortinei de Fier, BBC era - și a rămas până în 1989! - una dintre puţinele surse de informaţie într-un timp în care adesea se plătea cu libertatea ascultarea posturilor străine şi răspândirea ştirilor transmise de aces- tea. BBC a încercat şi în aceste condiţii să-şi ducă la îndeplinire misiunea, ţinându-şi ascultătorii la curent cu ce se întâmpla în lume. La 28 decembrie 1951, Regele Mihai transmitea de la microfonul secţiei române un mesaj de Anul Nou. Nu a fost vorba doar despre simple urări. Regele a explicat pentru prima oară, la microfonul BBC, împrejurările în care a fost forţat să renunţe la tron. Activitatea secţiei române se poate împărţi în patru mari „capitole”: perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, perioada Războiului Rece intens, până la începutul anilor ’70, cea a aşa-numitei „destinderi” de până la sfârşitul anilor ’80 şi perioada de după prăbuşirea comunismului în Europa. La 25 iunie 2008, BBC World Service a decis să închidă redacția în limba română cu începere de la 1 august, după 68 de ani de activitate neîntreruptă.
Buget anual de 350 de milioane de lire
BBC News este departamentul BBC responsabil cu transmiterea știrilor și a afacerilor actuale. Difuzează zilnic 120 de ore de televiziune și radio, precum și știri online. Serviciul are un buget anual de 350 de milioane de lire sterline, 3.500 de angajați, dintre care 2.000 sunt jurnaliști. Sediul central este BBC Television Centre, în West London. BBC Earth este un canal global care își propune să ofere publicului din întreaga lume un conținut nonfiction premium, de la povești uimitoare de istorie a naturii până la documentare explozive, pline de adrenalină, despre perspectivele noi și surprinzătoare ale planetei. Brandul este gestionat de BBC Worldwide, divizia comercială a BBC. S-a lansat în România, la 14 aprilie 2015, înlocuind canalul BBC Knowledge.
„Morcovii sunt gătiţi“ şi „Zarurile au fost aruncate“
BBC a mai avut în timpul războiului un rol important în menţinerea contactului cu forţele antihitleriste din ţările ocupate de trupele germane sau cu mişcările de rezistenţă din ţările aliate lui Hitler, prin transmiterea de mesaje cifrate. De exemplu, ascultătorii din Franţa ai BBC nu reuşeau să ghicească ce ar putea însemna fraze de genul „Iepurele şi-a băut aperitivul”, „Domnişoara mângâie botul căţelului ei” sau „Jaqueline ştie latina”, dar toți, francezi și germani, au presimţit că se pregăteşte ceva când, în perioada premergătoare debarcării aliaţilor în Normandia, numărul mesajelor a crescut considerabil. Membrii Rezistenței au fost anunțați să intre în acțiune prin intermediul „mesajelor personale” transmise de BBC. În valul de mesaje aparent fără niciun înțeles emise în momentul emisiunii BBC de la ora 21:00, la 5 iunie 1944, au existat și instrucțiuni codificate, precum „Morcovii sunt gătiți” și „Zarurile au fost aruncate”. O pereche faimoasă de mesaje care sunt considerate ca fiind o chemare generală la arme a Rezistenței. Printre cei care au citit la microfon aceste mesaje erau şi angajaţii redacţiei române!