de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Peştera Meziad, rezervaţie speologică monumentală
Mult timp una dintre cele mai lungi peșteri din România (4.750 de metri, cu mai multe niveluri), Peștera Meziad se deschide la o altitudine de 435 de metri, în versantul drept al Văii Peșterii, la 3,7 kilometri amonte de confluența acesteia cu Valea Meziadului, care, la rândul său, este afluent al Văii Roșia (bazinul Crișului Negru), în regiunea sud-estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni. Se poate ajunge la ea din Beiuș, pe șoseaua spre Roșia-Aleșd (DJ 764) până în comuna Remetea (nouă kilometri), de unde urmează alți nouă kilometri pe Valea Meziadului, până în satul cu același nume. În capătul de sus al Meziadului se ramifică spre stânga Valea Peșterii, urmată de un drum pietruit până la fosta Cabană Meziad (2,5 kilometri). La peșteră se urcă în continuare cu piciorul, de-a lungul aceleiași văi, încă 1,2 kilometri, printr-o pitorească zonă de chei.
Înălțimea cavernamentului atinge 35 de metri!
„Gura” de intrare are o înălțime de 16 metri și o lățime de zece metri. Peștera are două niveluri de carstificare. Nivelul inferior are 1.542 de metri și se caracterizează prin spații neobișnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 de metri lățime și 15-20 de metri înălțime. După circa 400 de metri, galeriile se îngustează brusc, nivelul inferior prelungindu-se prin două galerii greu accesibile și care, din această cauză, nu sunt incluse în sectorul turistic al peșterii. Nivelul superior, de 3.208 metri, prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară: Galeria descendentă, Galena de joncțiune și Gâtul dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălțimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 de metri.
De ce este unică în țară
- pentru că acolo s-au găsit oase ale ursului de cavernă (ursus spelaeus), care a apărut acum 300.000 de ani şi a dispărut cu 12.000 de ani în urmă, la sfârşitul ultimei glaciaţiuni;
- datorită fragmentelor de ceramică prezente acolo, care aparţin culturii Coţofeni din a doua jumătate a mileniului al III-lea î.Hr., fiind cea mai importantă cultură a perioadei de tranziţie la Epoca Bronzului;
- pentru că adăposteşte colonii mari de lilieci protejaţi la nivel naţional şi internaţional şi organisme microscopice endemice (care trăiesc numai în Peştera Meziad);
- datorită mineralelor rare care s-au format din depozitele de guano (excremente de liliac).