de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Muzeul Textilelor de la Băiţa, unic în estul Europei
La 28 mai a fost deschis la poalele Munților Metaliferi din Carpații Occidentali un muzeu al textilelor, unic în estul Europei. Mai exact în comuna Băița, în partea de nord a județului Hunedoara, la o distanță de 25 km de municipiul Deva și 24 km de orașul Brad, pe drumul județean 706A, Crăciunești - Băița - Ormindea.
Un vis devenit realitate
Florica Zaharia, o româncă de 62 de ani, revenită în ţară după ce a lucrat aproape trei decenii la Muzeul Metropolitan din New York, a adunat o colecție impresionantă de-a lungul a patru decenii, care cuprinde aproximativ 12.000 de piese și instrumentar textil din România, estul și centrul Europei, vestul Europei, Orientul Apropiat, India, Asia Centrală, Japonia, China, sud-estul Asiei, Africa, Oceania și America. Visul său de a deschide un muzeu în satul natal a devenit realitate la sfârșitul lui mai. „Acest muzeu al textilelor este un loc în care vrem să construim un pod între culturi, în care cultura românească şi cea est-europeană să se regăsească într-un context global”, a declarat Florica Zaharia la inaugurare.
Transformarea spectaculoasă a fostului magazin universal din centrul comunei
Muzeul Textilelor are trei locații, două în comuna Băiţa și una în satul Hărţăgani, care „ține” de Băița. Locaţia principală, Corpul A, este într-o casă construită în centrul comunei Băiţa, la 1857. Corpul B adăpostește spaţiile administrative, un laborator de conservare, sala de conferinţe și un Art Café. Clădirea datează din anii ’60 și a fost magazinul universal al Băiţei. Corpul C al muzeului, unde este expusă producţia casnică textilă tipică zonei Hunedoara, exemplificată prin războaie de ţesut, unelte folosite în ţesătorie din cele mai vechi timpuri și o grădină axată pe plantele textile, este într-o gospodărie ţărănească din satul Hărţăgani, locul natal al Floricăi.