de Florica Pintea şi Eduard Popa

Potrivit specialiștilor în psiho­logie, diferențele dintre băr­bați și femei când vine vorba de­spre modul în care sunt percepuți de ceilalți și mai ales cum și-ar dori să fie văzuţi sunt profunde și nu ușor de gestionat.

Inteligența emoțională, apanajul femeilor

Genetic vorbind, femeile sunt născute să fie centrate mai mult pe emisfera dreaptă a creierului, acesta fiind sediul gân­dirii fără limbaj, al înțelegerii nonver­bale, al recu­noaș­terii formelor și percepți­ilor spațiale. „Este emisfera responsabilă de tonul și rit­mul vocii, simțul culorilor, vi­sare, roman­tism. De ea țin intuiția, ima­ginația și capa­citatea creatoare și tendința către spiri­tua­litate. Emisfera dreaptă ține mai mult de ceea ce numim EQ, inteli­gență emoțio­nală”, afirmă psihologul La­ura-Maria Co­jocaru, președin­te și fondator al Institutului de Neuro-Pro­gramare Lingvistică Somato-Integrativă.

Bărbații și reacțiile inconștiente

În acelaşi timp, acesta este şi motivul pentru care, atunci când un bărbat vede o femeie rațională, analitică, cu capacitate rapidă de decizie, o apreciază de cele mai multe ori doar ca pe un prieten bun, de­oarece, inconștient, se simte amenințat de ea în ceea ce privește rolul său de băr­bat. „Dacă, totuși, îi place suficient de mult de ea ca femeie, va încerca incon­știent s-o facă să se comporte mai puțin pe emisfera stângă sau pur și simplu se va minți singur forţându-se să vadă la ea aspectul fizic, de exemplu, în detrimentul a ceea ce este ea cu adevărat ca ființă completă. Dacă o femeie va spune un lucru deosebit de interesant, util și sensibil, iar un bărbat va spune în același timp ceva asemănător, un bărbat va aprecia bărba­tul, deoarece a aprecia femeia dincolo de aspectul său fizic este ca și cum ar accepta că este la fel de bună ca el, ceea ce i-ar știrbi imaginea de sine în propriii ochi”, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Evaluarea, în capcana subiectivismului

De cealaltă parte, bărbații sunt centrați mai mult pe emisfera stângă, cea care re­prezintă sediul limbajului, cuvântului, im­plică aspectele lingvistice ale scrierii, ale calculului logic, cifre, raționamente, capaci­tatea de analiză și abstractizare. De ea țin logica, raționalizarea, rapiditatea, ideea de „scurt și la obiect”, decizia. „Emisfera stângă ține mai mult de ceea ce numim noi IQ, inteligență mentală. De aceea, când o femeie vede un bărbat lucrând în domenii care presupun empatie, imagi­nație, intuiție, chiar dacă el în majoritatea timpului vorbește și acționează tot din emisfera stânga, ea îl suspectează că poate fi ca ea, că o poate înțelege dincolo de rațional. Da, poate, dar extrem de puțin față de ceea ce-și imaginează femeia. Însă e dispusă și ea, ca și bărbatul, să se mintă singură și să vadă la el doar ceea își do­rește să fie adevărat. Dacă o femeie va spune un lucru deosebit de interesant, util și sensibil și un bărbat va spune în același timp ceva asemănător, evident o femeie care aude/citește va prefera să aprecieze bărbatul, mințindu-se singură și sperând!”.

O chestiune de ieșire din „închisoarea” interioară

În lumea modernă, și pentru bărbați, ca și pentru femei, combaterea adicției față de aprecierea celorlalți devine o ches­tiune de ieșire din „închisoarea” interioară la care condamnă lumea în care trăim fie­care individ care nu ia măsuri de autopro­tecție. De la mass-media care abundă de violență până la criticile din afară care ge­nerează un alai de critici interioare, to­tul, din curtea școlii până la locul de muncă, este o luptă pentru aprecierea de care avem nevoie. O simplă privire în jur poate de­monstra că majoritatea bărbaților doresc mai multă atenție decât apreciere, în timp ce femeile o caută pe cea de-a doua mai mult decât pe cea dintâi. De aceea, băr­bații vorbesc mai tare și de foarte multe ori sunt atât de preocupați să domine conversația că uită să asculte pe alții, iar femeile caută complimentele ca și cum viața lor ar depinde de asta.

Este necesară recâștigarea controlului asupra propriei vieți

Potrivit multor specialiști, aprecierea din partea celorlalți a ajuns o nevoie pri­mordială în societatea actuală, manevrată fiind de societatea de consum. O practică politicienii, producătorii de cosmetice sau de mașini, au de câștigat de pe urma si­tuației chirurgii plasticieni sau giuvaergiii. Dar care sunt căile de protecție în fața acestei avalanșe care vine din toate păr­țile? Potrivit howtosavetheworld.ca, tre­buie să ne cunoaștem foarte bine, să ne în­țelegem pe noi înșine, să nu lăsăm ne­voia firească de apreciere să devină o adicție, ceva patologic. Pasul următor este recâștigarea controlului asupra propriei vieți și apoi conștientizarea puterii proprii de a ne scrie povestea, indiferent de câtă apreciere vine din partea celorlalți.

„Prieteniile sunt pentru persoane de același sex, pentru că atunci când un bărbat și o femeie cad de acord, raționamentele fiecăruia sunt complet diferite“ George Santayana, filosof

Creşterea disponibilităţii de a aprecia lucrurile la adevărata lor valoare

Specialiștii consideră că cea mai potrivită cale pentru gestionarea nu doar a diferențelor de percepție, ci și a propriei dorințe de a fi apreciați de ceilalți este abordarea corectă a realității că fiecare este unic și că nu este nimic în neregulă cu faptul că o pesoană este diferită. „Este un fapt, o realitate! Mai multă acceptare a ceea ce suntem, mai multă apreciere de sine și a celuilalt, o creștere a dispo­nibilității de a aprecia lucurile la adevărata lor valoare și o cantitate mai mare de sinceritate cu noi înșine ne-ar face viața mai ușoară și, implicit, mai frumoasă”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.