de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
„Babele“ din Bucegi au... „rude“ în Munţii Buzăului!
„Babele” din Munții Bucegi sunt vestite în toată lumea. Câtă lume, însă, din toată... lumea știe că ele au „rude” în Munții Buzăului? Mai exact la 44 de kilometri nord-vest de Buzău, în satul Ulmet din comuna Boziorul. Unde puteți ajunge lesne, ieșind din municipiul reședință de județ pe strada Transilvaniei și continuând drumul pe DN10 până în comuna Măgura, apoi, la dreapta, pe DJ203L, ultimii 18 kilometri. În paranteză fiind spus, pe la jumătatea acestui traseu puteți face un popas la Berca să admirați vulcanii noroioși. Revenind la Ulmet, drumul către creasta cu ciudatele formaţiuni stâncoase este indicat în centrul satului de o pancartă de metal pe care scrie: „Către Babe-trovanţi”. După aproximativ 30 de minute de mers pe jos o piatră perfect rotundă anunţă apropierea de suratele mai mici ale Babelor din Bucegi.
Sunt „pietre vii” care se... deplasează!
Grupul de stânci seamănă cu nişte farfurii zburătoare, carapace de ţestoase ori bile perfect sferice, cântăresc de la câteva grame la câteva tone şi ajung să măsoare doi metri înălţime. Geologii spun că trovanţii sunt forme de microrelief care se dezvoltă în straturile de nisip, datorită apelor subterane calcaroase care le spală şi le sedimentează în timp. Modul de formare al trovanţilor este acelaşi cu cel al... perlelor! Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă, tocmai de aceea ineditele forme de relief primind popular numele de „pietre vii”, datorită uneia dintre multele legende, care spune că acestea îşi pot schimba locul. Localnicii susțin că au stat mult timp cu ochii pe misterioşii bolovani, constatând la măsurători că ei se... deplasează!
Au crescut din... nisip?!
Au fost numite „babe” de oamenii locului pentru că de la distanţă seamănă cu nişte femei în vârstă care vorbesc între ele. Cea mai înaltă dintre „babe” are doi metri. Ciudat este că grupul de stânci se află pe un platou de nisip, izolat, iar unele dintre ele sunt perfect ovale, în timp ce altele au forma unor farfurii zburătoare. Stau pe jumătate îngropate în nisipul moale din vârful dealului, când nu se... plimbă (!), aruncate parcă în urma unui război magic între titani.