de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Nu trebuie să fii petrecăreţ sau doar colecţionar ca să fii fascinat de evoluţia tirbuşonului, care poate fi observată de vizitatorii celei mai mari colecţii de gen din lume, atestată în Cartea Recordurilor, în 2015. Avem de a face cu un act de cultură, certificat şi de faptul că Romfilatelia i-a dedicat acestei expoziţii două emisiuni filatelice în seria „Colecţii Româneşti”, intitulate „Tirbuşoane 1” şi „Tirbuşoane 2”.
Creativitatea tehnică este înlocuită de cea estetică
Piesele impresionează nu doar prin numărul mare, ci în special prin varietatea materialelor, pornind de la fier, alamă, bronz, până la aur şi argint, ori având mânere sculptate în os sau fildeş, ori decorate cu pietre preţioase. Mari, pentru restaurante, mici, pentru sticluţele de colonie sau chiar minuscule, de privit doar cu lupa, exponatele şochează prin varietatea lor. Găsim piese decorate cu foiţă de aur din secolul al XVIII-lea, care serveau la deschiderea călimărilor, dar şi tirbuşoare speciale de deschis sticla de şampanie, pe vremuri, o băutură prescrisă în cazuri de depresie. Aceste tirbuşoane sunt prevăzute cu câteva orificii în vârful spirei, cât şi cu un robinet în celălalt capăt, astfel încât atunci când era folosit nu exista riscul de a risipi băutura. Există tirbuşoane mignone, cu incrustaţii ori mânere de sidef, pentru sticlele de parfum ale doamnelor, tirbuşoane mici, simple, cu inel, care rămâneau în dopurile sticluţelor de la spiţerie, pentru întrebuinţări repetate, şi o infinitate de tirbuşoane „de artist”, în care creativitatea tehnică e înlocuită de cea estetică. Cele mai vechi piese datează din perioada lui Ludovic al XV-lea.
Colecţia are o valoare inestimabilă
Colecţia de trivete (n.r. - suporturi de fiare de călcat) este, de asemenea, impresionantă. Ghidul nostru, Larisa Ioniţă, ne-a povestit: „Toate au o poveste aparte. Unele sunt comemorative şi înfăţişează persoane care au avut o contribuţie istorică în lume. Există în colecţie trivete cu portretele celui de-al 20-lea preşedinte american James Garfield sau al Reginei Victoria. Sunt şi cu trei picioare, exclusiv pentru fiarele de călcat, altele, cu cinci-şase picioare erau folosite inclusiv pentru ibrice şi ceainice. Sunt făcute din fier forjat, alamă, cupru sau ceramică. Nu cunoaştem toate preţurile de achiziţionare ale obiectelor, dar din punct de vedere istoric au o valoare inestimabilă”. Odată cu progresul tehnologiei, trivetele au cunoscut modificări, fiind inventate cele ce funcţionau cu kerosen sau alcool şi, mai târziu, cele electrice. Din colecţie fac parte şi unele inscripţionate cu mesaje amuzante, dar şi altele decorate cu multitudine de simboluri (inimi, cruci, figuri geometrice). Şi cum, adesea, fiarele de călcat erau încălzite pe sobe, avem aici şi o colecţie de gen, cu exponate aduse din Franţa, Belgia, Anglia, ţările nordice şi SUA, care funcţionau cu lemne şi cu cărbuni.
Exponate din toate epocile şi din toate zonele
În altă colecţie, vizitatorii pot admira fiarele de călcat. La început, ele erau confecţionate din piatră, lemn, iar ulterior, au fost realizate chiar şi din sticlă. Expoziţia cuprinde exponate din toate epocile şi din toate zonele. Există fiare de călcat egiptene, care erau împinse cu picioarele, deoarece erau foarte grele. Creativitatea meşteşugarilor este probată şi prin prezenţa unor biluţe, în mânerul unor fiare de călcat, care semnalau stăpânilor că sclavii lucrează continuu, orice oprire fiind marcată de lipsa clinchetului obişnuit. Fiarele de dimensiuni normale sunt însoţite de unele miniaturale, pe care fetiţele le primeau cadou.