de Silviu Ghering

Ioan Chirilă s-a născut la 25 octombrie 1925 în orașul Ismail din sudul Basarabiei, în prezent în Ucraina, din tată lipovean și mamă de origine greacă. A fost pasionat de sport din copilărie: a început să joace fotbal la echipa Cetatea Ismail la 10 ani. Nenorocirea Basarabiei, invadată de ruși în 1940, l-a rupt brutal de locurile de baștină și i-a forțat familia să se refugieze peste Dunăre, la Galați, unde a continuat fotbalul la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri” Galați. S-a mutat apoi la Brăila, unde a terminat liceul. A urmat Bucureștiul și Facultatea de Drept, absolvită în 1949. Cariera de fotbalist i-a fost întreruptă de o accidentare gravă, dar în timpul studiilor universitare a jucat volei, tenis și a fost un bun aruncător al greutății. A intrat în presă în 1951, ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, iar din 1959 a scris în „Sportul popular”, „Gazeta sporturilor” de azi.

A urcat treaptă cu treaptă de la simplu redactor (1959-1961), la șef de rubrică (1961-1971), publicist comentator (1971-1978), șef de secție (1978-1993) și director general (1993-1999). Din 1997 a lucrat ca senior editor la „Pro Sport”. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară, transformându-le în cărți-reportaj de excepție, vândute în milioane de exemplare. În anii ’70, a deținut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator. Membru al Uniunii Scriitorilor, „Nea Vanea” a scris enorm: 27 de cărţi închinate unor sportivi sau unor evenimente sportive, pentru care a primit numeroase premii şi distincţii, în afară de mii de articole zilnice la ziarele amintite. A tradus din limba rusă, de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum „Turnul de Fildeș” de Viktor Rozov, „Fuga” de Mihail Bulgakov și câteva schițe de Mihail Zoșcenko, pe care le-a dramatizat sub titlul „Când comedia era rege”, toate jucate pe scena Teatrului de Comedie din București. A fost căsătorit cu actrița Iarina Demian, cu care a avut doi copii: Ionuț (n. 1967, antrenor de fotbal) și Tudor (n. 1974, actor și muzician). Ne-a lăsat orfani de talentul său exponențial la 21 noiembrie 1999. În memoria sa, Asociația Presei Sportive din România oferă, în cadrul unor gale anuale, Premiile „Ioan Chirilă” pentru presă și publicistică sportivă.