de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Selma Ottilia Lovisa Lagerlöf s-a născut în Marbacka, Värmland, Suedia, la 20 noiembrie 1858, într-o familie armonioasă, unită, veselă, părinții având multă fantezie și dragoste de copii. Iar bunica din partea tatălui era o „bibliotecă” de povești, de legende și de cântece populare, care i-au umplut copilăria cu bucurie. La 3 ani a lovit-o o nenorocire: s-a trezit într-o dimineață cu un picior paralizat, care nu s-a vindecat complet niciodată. Asta a împiedicat-o să frecventeze cursurile unei școli publice și a trebuit să învețe acasă. De mică a citit mult, cărți de aventuri pline de fantezie precum inegalabila colecție de povești din „O mie și una de nopți”, romanele istorice romanțate ale lui Walter Scott sau minunatele basme ale lui Hans Christian Andersen. Încă de la 15 ani și-a propus să devină scriitoare și a început să scrie versuri.

În 1881 a plecat la Stockholm, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete și trei ani cursurile Școlii pedagogice. Din 1885 până în 1895 a fost învățătoare într-o școală de fete la Landskrona. În această perioadă a „compus” prima sa carte, „Povestea lui Gösta Berling” (Gösta Berling’s saga). Scrierile sale au puternice tendințe moral-educative, cultivând legendele și conservând tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rădăcini în vechile legende scandinave. A scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică „lecțiile”, metaforic vorbind, de literatură, geografie și istorie. Cea mai cunoscută carte a sa este „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia” (1907), tradusă în multe limbi, scrisă inițial ca o carte didactică pentru elevii din școala elementară, o carte de lecturi geografice, legende istorice și excelente descrieri ale Suediei. Scrierile sale i-au adus, în premieră mondială pentru o femeie, Premiul Nobel pentru Literatură (1909), „... ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera”, după cum se arată în motivarea oficială. Iar în 1914 a primit titlul de Doctor Honoris Causa și a devenit prima femeie admisă în Academia Suedeză. Și-a încununat viața prin salvarea, în 1939, de la exterminarea de regimul nazist a scriitoarei germane de origine evreiască Nelly Sachs (Premiul Nobel pentru Literatură în 1966), pe care a ascuns-o la Stockholm. Avea 80 de ani! După numai un, la 16 martie 1940, a plecat în lumea basmelor pe care le-a iubit atât de mult...