de Laura Zmaranda şi Sorin Dumitrescu

Sunt informații în domeniul psihologic care arată că aproape 51% din populația lumii are acces la internet. Însă adevărata problemă nu este accesul la internet, ci modalitatea și frecvența de utilizare sau scopurile pentru care îl folosim. Psihologul Virgil Gheorghe Bălan (medalion) ne-a acordat un interviu pe tema rețelelor de socializare și a efectelor pe care acestea le au asupra psihicului uman.

„Multe persoane se retrag din spațiul interacțiunii directe cu ceilalți”

- Avantajele dezvoltării tehnologice se resimt pozitiv în multe dintre aspectele vieții contemporane. Însă când vorbim despre rețelele de socializare, implicațiile sunt mult mai profunde.

- Canalele de utilizare tehnologică pot fi benefice sau pot să genereze disfuncții în dinamica relației interumane. Poate fi un avantaj atunci când prin intermediul acestui canal de comunicare păstrezi legătura cu partenerul/a sau alte persoane de referință, spre exemplu atunci când ești în delegație sau ai o perioadă mai aglomerată. În schimb, poate deveni un dezavantaj atunci când, acaparat de tentațiile accesării informațiilor din spațiul virtual, îți neglijezi responsabilitățile sau persoanele din proximitate, și mai ales în perioada petrecerii timpului liber, în loc să stai de vorbă cu partenerul sau cu interlocutorul de dialog despre cum v-a fost ziua sau să construiți împreună planuri pe termen lung. Să stai cu telefonul în mână sau să te joci cu el mai tot timpul nu va ajuta la dezvoltarea și la consolidarea relației interpersonale.

- Care sunt cele mai întâlnite efecte ale rețelelor de socializare asupra comportamentului uman?

- Atunci când analizăm efectele unor tipare comportamentale ca și consecință a consumului excesiv de conexiune la spațiul virtual, este indicat să se integreze toți factorii determinanți pentru o proiecție cât mai clară a fenomenului abordat. Sunt semnalate situații și comportamente ale unor persoane care se retrag din spațiul interacțiunii directe cu ceilalți și tendința acestora de păstrare a unor legături în mediul virtual, preferința și tendința consumatorului de a petrece ore bune în fața unui monitor, de a-și asuma și de a-şi neglija anumite responsabilități specifice rolului și statusului social de apartenență, camuflarea unor aspecte din viața reală și tendința de identificare cu o realitate paralelă etc.

„Jocurile video au un impact negativ asupra sănătății mintale”

- Este posibil ca dependența de social media să semnaleze conflicte emoționale în viața reală? Survine pe un astfel de fond?

- Dependența ca și atitudine sau comportament ascunde în sine refuzul de a te confrunta cu propriile dureri sau zone de umbră, că sursa oricărei dependențe are la bază tendința persoanei de a fugi de durere, iar ciclicitatea procesului va reveni tot spre trăirea unei dureri. Nevoia unora de a nu stabili sau de a întreține relații interumane directe de genul față în față poate semnala existența unor disfuncții în această zonă de confort personal. Fiecare individ caută să atingă și să consume în plan personal acea stare care să-i pună în valoare potențialul propriu funcțional.

- Sunt persoane mai susceptibile față de această dependență?

- Sunt studii de specialitate și informații în spațiul public și profesional despre cazuistica unor copii și adolescenți care au lipsit mai bine de un an de la școală pentru a se juca Fortnite. Astfel de situații dramatice nu fac altceva decât să confirme impactul negativ pe care jocurile video îl au asupra sănătății mintale. În prezent se estimează că 2,6 miliarde de persoane de pe planetă recurg adesea la jocuri video pentru a se relaxa. Dintre acestea, aproape o treime e reprezentată de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani. Într-unul dintre studiile internaționale pe această temă se arată că „unele persoane care întrunesc criteriile pentru dependența de jocuri video prezintă, în mod obiectiv, și modificări cognitive, neurobiologice și moleculare similare cu cele existente în cazul dependențelor de substanțe. Cu alte cuvinte, deschiderea unui nou cufăr în Candy Crush, World of Warcraft, Path of Exile sau Diablo III poate declanșa un flux de dopamină în sistemele de recompensă ale creierului uman similar cu cel dat de cocaină, o substanță care mimează activitatea unei ligande endogene. Urmând această linie de argumentație, atât Griffiths & King (2015), cât și James & Tunney (2017) subliniază în mod elocvent caracterul eterogen al mecanismelor de joc implementate de producători pentru a crea „bucle de compulsiune” în rândul utilizatorilor. Mai articulat, autorii atrag atenția asupra faptului că ceea ce specialiștii vor diagnostica în viitor drept dependență de jocuri video poate păși pe o graniță fină, coextensională cu perimetrul jocului patologic de noroc.

„Se recomandă includerea copilului într-un proces de evaluare psihologică”

- Să facem referire și la fenomenul de „bullying”, hărțuirea virtuală, cu consecințe directe în viața reală. Care sunt primele semnale comportamentale prin care copilul sau adolescentul anunță că a fost sau este supus unei astfel de traume?

- Sunt semnalate modificări în sfera comportamentală, devine apatic, retras, comunică monosilabic, apariția elementelor de secretomanie, afișează o privire pierdută și preocupată, tonus scăzut de reactivitate, apariția unor somatizări precum dureri abdominale, dureri de cap, modificări ale ritmului alimentar, tendința de a nu păstra contactul vizual față de interlocutor, hipervigilență etc. În funcție de impactul evenimentului traumatizant se recomandă includerea copilului într-un proces de evaluare psihologică și asigurarea serviciilor psihoterapeutice adecvate, asigurarea unui cadru securizant și încurajarea copilului să comunice cu adultul de referință.

„Se pare că 70% din discursul de zi cu zi este despre experiențe personale și relații, iar peste 70% din postările din social media sunt despre propriile noastre experiențe imediate, și nu atât despre informare pur si simplu. De altfel, se pare că oamenii obțin o satisfacție intrinsecă în urma împărtășirii experiențelor proprii“

Cele mai recente statistici spun că Facebook are 2,2 miliarde de utilizatori, iar platforma Reddit a avut 1,69 miliarde de accesări în perioada aprilie 2017 - martie 2018. Sunt opinii de specialitate care afirmă că oamenilor le place să împărtășească experiențe și informații cu cei din jur, fie pentru a-și întări legăturile sociale, pentru a gestiona modul în care sunt percepuți de ceilalți, pentru a-și regla emoțiile, pentru a obține informații sau pentru a-i convinge pe cei din jur de ceva

„Suntem vulnerabili la dezinformare sau manipulare“

- În ce măsură poate fi mediul online un instrument de manipulare și de limitare a informațiilor reale de care avem nevoie?

- Deoarece algoritmii rețelelor sociale iau în considerare ceea ce ne place și la ce răspund prietenii noștri de obicei, tind să ne arate conținut similar, ceea ce ne grupează în ceea ce putem numi „bule de informație”, care nu sunt altceva decât grupuri omogene de indivizi care au acces cam la aceiași stimuli. Luând în calcul și distorsiunile de confirmare inerente, aceste bule duc la o și mai mare polarizare, grupuri întregi respingând automat același tip de informație. Astfel, în loc să avem acces la diversitate, iar popularitatea unui anumit conținut să fie meritocratică, atenția noastră limitată și modul în care gestionăm fluxul enorm de informații ne fac, mai degrabă, și mai vulnerabili la dezinformare sau manipulare.