de Silviu Ghering şi Eduard Popa
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Muzeul Goleşti, istorie şi tradiţie de la vlădică la opincă
La vreo 10 km de Pitești, pe vechiul drum spre București (DN7), la intrarea în satul Ciocănești, indicatoarele cu Muzeul Golești vă îndrumă la dreapta, spre satul cu același nume, drum de 1,5 km. Muzeul Golești, denumit și Muzeul Viticulturii și Pomiculturii, este o comoară de tradiție, istorie și etnografie românească, o mărturie a vieții din vechime de la boieri la țărani. Conacul marii familii boierești a Goleștilor, nume de mare importanță în istoria Țării Românești între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, piesa centrală a muzeului, a fost construit în anul 1640 de marele vornic Stroe Leurdeanu (căsătorit cu Vişa Golescu) și înconjurat cu un zid în formă de patrulater, cu contraforturi şi susţinut în colţuri de turnuri rotunde de apărare din cărămidă. În 1646, boierul Stroe a ridicat şi biserica aflată vizavi de intrarea în complexul muzeal.
Conacul, mărturie de utilitate și eleganță
Intrarea în muzeu se face prin foişorul lui Tudor Vladimirescu, conducătorul pandurilor și al revoluției de la 1821 instalându-și tabăra oștirii sale aici în retragerea de la București spre Oltenia, unde a căzut pradă complotului trădător al Eteriei și ucis mai apoi mișelește pe drumul spre Târgoviște. Conacul are şase încăperi: Salonul de Oaspeţi, Camera de lucru a fraţilor Goleşti, Camera Zinca Golescu, Camera Anica şi Carol Davila, Camera Orientală şi Salonul de Iarnă. Cea mai frumoasă şi elegantă piesă a conacului este o scară interioară în formă de spirală, aflată în mijlocul holului principal, care uneşte parterul cu etajul.
Satul „istoric” are 35 de gospodării pe 14 hectare
Mai puteți admira Rotonda Goleștilor, o colecţie de busturi aşezate în cerc, ale membrilor familiei Golescu, fostele anexe ale servitorilor, transformate în Expoziţia de Etnografie şi Artă Populară, unde sunt prezentate obiecte ce ţin de principalele ocupaţii şi meşteşuguri ale locuitorilor din Argeş, singura baie turcească cu aburi din secolul al XVIII-lea păstrată integral, prima şcoală superioară din mediul rural din Ţara Românească, Şcoala Slobodă Obștească (1826) și bolnița, fost spital pentru nevoiași. Vizita trebuie continuată cu o incursiune în istorie prin unul dintre cele mai frumoase muzee ale satului românesc, înfiinţat în 1966 şi întins pe 14 hectare. La Golești a fost construit un sat românesc din secolul al XIX-lea, cu 35 de ansambluri gospodăreşti cu toate anexele, din principalele regiuni istorice ale ţării.