de Silviu Ghering şi Alexandru Brădescu

Strălucit reprezentant al geniului știinţific german, Heinrich Rudolf Hertz a venit pe lume la 22 februarie 1857, la Hamburg, în fami- lia unui avocat, senator din partea orașului în Adunarea Federală a Confederației Germane (39 de state între 1815 și 1866). Încă din tinerețe a dovedit îndemânare și pasiune pentru diverse meserii tehnice, ca tâmplăria și strungăria. La 18 ani a plecat la München să se facă inginer, dar după doi ani s-a mutat la Universitatea din Berlin, unde a început să studieze matematică și fizică. Student deosebit de sârguincios, a fost remarcat de cunoscutul profesor de fizică Herman von Helmholtz, care l-a luat ca practicant în laboratorul său.

A încheiat studiile cu lucrarea de doctorat „Despre inducție în corpurile care se rotesc”. Cercetările sale au fost recompensate cu Medalia de Aur a Universității din Berlin în 1879. Între 1880 și 1883 a fost asistentul lui Helmholtz, în 1883 a devenit „doctor docent privat” la Universitatea din Kiel și doi ani mai târziu era numit profesor de fizică la Politehnica din Karlsruhe. Acolo și-a efectuat, între 1887 și 1889, cercetările și experimentele care i-au adus faima. A demonstrat existența undelor electromagnetice, prezisă de Teoria lui Maxwell în 1864 (ecuațiile fundamentale ale electromagnetismului, care puneau în relație câmpul electric și câmpul magnetic), mai mult, că viteza de propagare a acestor unde este egală cu viteza luminii, că, de fapt, chiar lumina este undă electromagnetică. Și-a publicat rezultatele cercetărilor în 1889, în lucrarea „Despre razele forței electrice”. A fost invitat, în același an, să predea fizică la Universitatea din Bonn. La 1 ianuarie 1894 a trecut în neființă, răpus înainte de a împlini 37 de ani de granulomatoza lui Wegener (boală autoimună care duce la distrugerea vaselor de sânge). În cinstea sa, undele electromagnetice se numesc și unde herziene, iar unitatea de frecvență îi va purta veșnic numele, Hertz (Hz - o frecvență de 1 Hz corespunde unei perioade de repetare a unui fenomen de o secundă).