de Silviu Ghering şi Nicoleta Gheorghe
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Castrul roman Carsium „respiră“ încă de sub Hârşova
Castrul roman Carsium este situat pe teritoriul localității Hârșova, județul Constanța. Castrul a fost întemeiat de Traian în anul 103 pe locul unei așezări dacice. Săpăturile au scos la lumină materiale arheologice care dovedesc nu numai legăturile comerciale cu cele mai mari centre din Imperiul Roman, dar şi o susținută activitate de producţie proprie. La Carsium existau ateliere ceramice, cariere pentru extracţia calcarului, ateliere pentru cioplitul acestuia, pentru producerea vaselor din sticlă, ateliere metalurgice, de prelucrare a lemnului sau a pieilor. Toate acestea indică o aşezare înfloritoare, apărată de ziduri puternice din piatră, cu port la Dunăre, cu edificii impunătoare din marmură sau calcar. În secolul al V-lea, Carsium figura între cele 14 oraşe-reşedinţe episcopale din Scythia.
Turcii i-au spus Harisova
După încheierea vieţii romano-bizantine la Dunărea de Jos, a început istoria cetăţii medievale de la Hârşova. În secolul X este reconstruită de genovezi. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea a fost stăpânită de turci, sub numele de Harisova. Urmele zidului de incintă care apărau așezarea pe o suprafaţă de circa 24 de hectare se văd în mai multe locuri și astăzi. În ultima perioadă a vieţii sale, cetatea Carsium a fost teatrul unor sângeroase confruntări între Imperiul Otoman şi Impe- riul Ţarist, suferind numeroase distrugeri. Prin pacea de la Adrianopol (1829), Înalta Poartă este obligată să dărâme fortificaţiile de pe malul drept al Dunării, iar cetatea este aruncată în aer. Pe locul ei s-a clădit Hârşova modernă.
Mai dăinuie un zid din portul antic!
Din ruinele cetăţii, astăzi se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comandantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează la o înălţime de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de aproximativ 40 m, marchează zona în care a activat portul din Antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole! Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de 7 milenii. Evoluţia anilor este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium.