de Laura Zmaranda şi Florica Pintea

La 1 iunie sărbătorim Ziua Internaţionaă a Copilului. A fost o decizie luată în august 1925, la Geneva, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor. La acea dată, 54 de ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Când spui 1 iunie, te gândeşti la inocenţă, la jocuri distractive şi la felul în care să petreci această zi alături de copilul tău şi cum să îl sărbătoreşti. Prin responsabilitate, aş spune eu. Şi responsabilitate înseamnă să ne gândim nu doar la copiii noştri, ci la copiii de pe întregul mapamond. Statisticile pe care urmează să le citiţi au fost realizate de UNICEF şi fac trimitere către anii anteriori. Puţin probabil însă să se fi schimbat ceva notabil în realitatea pe care o prezintă. Ştiaţi că 385 de milioane de copii trăiesc în sărăcie extremă în întreaga lume?

În teatrele de război

Din război nimeni nu are de câştigat. Nici cei împotriva cărora este îndreptat atacul, nici soldaţii care sunt angrenaţi în aceste conflicte. Copiii suferă cel mai mult, indiferent de care parte a baricadei s-ar afla. Potrivit UNICEF, în 2014, aproximativ 230 milioane de copii trăiau în zone de conflict sau teatre de război precum Republica Centrafricană, Irak, Sudanul de Sud, Palestina, Siria, Ucraina. În Republica Centrafricană, 2,3 milioane de copii au fost afectaţi de conflict. Aceleaşi statistici spun că până la 10.000 de copii au fost recrutaţi de grupurile armate şi 430 au fost ucişi sau mutilaţi. De trei ori mai mulţi decât în anul anterior. În Gaza, în acelaşi an, au rămas fără casă 54.000 de copii, 538 au fost ucişi şi peste 3.370 au fost răniţi. În Siria, mai bine de 7,3 milioane de copii au fost afectaţi de război, dintre care 1,7 milioane sunt copii refugiaţi. În Irak, estimările UNICEF arată că peste 2,7 milioane de copii au fost afectaţi de conflict, cel puţin 700 au fost mutilaţi, ucişi sau executaţi. În aceste două ţări copiii au fost supuşi sau au fost martorii unor violenţe extreme. Din cauza războiului, în Sudanul de Sud aproximativ 235.000 de copii suferă de malnutriţie şi aproape 750.000 au fost nevoiţi să îşi abandoneze căminele. Dintre aceştia, 320.000 de copii trăiesc acum ca şi refugiaţi. Din nefericire, statisticile sunt şi mai crude de atât, pentru că se pare că peste 600 de copii au fost ucişi, 200 mutilaţi şi aproximativ 12.000 sunt folosiţi de forţele armate şi de grupurile teroriste.

Fără şcoală, fără viitor

Copiii care provin din familii sărace, şi în special din mediul rural, au mai puţine şanse de a avea parte de educaţie şcolară pentru că mulţi dintre ei sunt nevoiţi să muncească pentru a-şi susţine financiar familia. Sunt ţări în care din cauza culturii sau a mentalităţilor, proporţia fetelor care nu au acces la educaţie este mult mai mare decât a băieţilor. Copiii etnici sunt de multe ori discriminaţi sau nu au parte de pregătire şcolară din cauza lipsei manualelor redactate în limba lor nativă. Pentru mulţi copii cu dizabilităţi, mediul şcolar eşuează în a-i învăţa şi de cele mai multe ori sunt stigmatizaţi şi excluşi din mediul de învăţământ şi chiar din comunitate. Rapoartele UNICEF arată că la nivel mondial 264 milioane de copii şi de adolescenţi nu au şansa de a se înscrie la şcoală sau de a o termina. În zonele de conflict, peste 27 de milioane de copii sunt în afara şcolii şi doar 50% dintre copiii refugiaţi sunt înscrişi în şcoala primară. Potrivit statisticilor, 63 de millioane de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 ani şi 61 milioane de adolescenţi cu vârsta de 12-14 ani nu frecventează şcoala. Însă procentul cel mai mare este înregistrat în cazul adolescenţilor cu vârsta între 15 şi 17 ani care nu s-au înscris sau nu au terminat şcoala. Aproape 139 de milioane de adolescenţi, adică 53% din totalul copiilor, sunt fără studii şcolare. Mai bine de jumătate dintre aceşti copii trăiesc în Africa Subsahariană, iar 50% dintre ei sunt fete. Unu din patru copii neşcolarizaţi trăieşte în zone de conflict.

49% dintre micuţi trăiesc în Africa Subsahariană

Potrivit Băncii Mondiale, civilizaţia actuală şi-a propus un target ambiţios. Ca, la nivel global, până în 2030, nivelul sărăciei să scadă spre zero. Mai sunt doar 11 ani până atunci, iar între timp, în toată lumea, există 756 milioane de oameni săraci. Din acest total, 385 de milioane sunt copii, iar 20% sunt copii sub 5 ani. Aproximativ 49% dintre copiii săraci ai lumii trăiesc în Africa Subsahariană. Asia este pe locul doi în ceea ce priveşte numărul copiilor săraci, cu 36%, iar India cu 30%. Statisticile mai spun că 8 din 10 copii trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, mai ales în mediul rural şi că, din nefericire, copiii săraci ai lumii noastre trăiesc cu mai puţin de doi dolari de zi. Cifrele au fost stabilite în urma unor studii făcute în 89 de ţări.

În fiecare zi, peste 800 de copii mor din cauza unor boli care ar putea fi prevenite prin asigurarea unor surse sigure de apă şi din cauza lipsei unei reţele de salubritate şi a igienei

Peste 168 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani sunt forţaţi să muncească în diferite domenii precum agricultura, fabrici, cariere de piatră şi minerit, sunt exploataţi sexual sau sunt folosiţi în cadrul reţelelor de trafic de droguri

28% dintre victimele traficului global sunt copii, cei mai mulţi originari din Africa Subsahariană şi America Centrală. Reprezentanţii UNICEF spun însă că numărul copiilor traficaţi este mai mare decât sugerează aceste date şi că cei mai vulnerabili sunt refugiaţii şi imigranţii

Copiii de astăzi şi copiii lor vor fi cei care vor suporta cel mai puternic efectele schimbărilor climatice. Potrivit UNICEF, mai bine de 500 de milioane de copii din întreaga lume trăiesc în regiuni cu risc ridicat de inundaţii puternice. Alte 160 de milioane de copii trăiesc în regiuni unde este instalată seceta, în unele dintre cele mai sărace ţări şi a căror capacitate de a manageria această situaţie aproape că nu există