de Silviu Ghering şi Eduard Popa
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puţin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare şi curat al bogăţiilor şi frumuseţilor uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Casa memorială „Vasile Alecsandri“, stavilă în calea uitării unui mare ROMÂN
În sud-vestul judeţului Iaşi, la 67 km de Iaşi, pe DE 583 (DN 28), spre Roman şi imediat după podul pe Siret, 4 km pe drumul din dreapta, DC 87, se odihneşte de veacuri satul Mirceşti. În care este casa memorială „Vasile Alecsandri”, unde a locuit şi a creat marele scriitor între anii 1866 şi 1890, când, la 22 august, a plecat într-o lume mai bună la vârsta de numai 59 de ani...
Bijuterii literare compuse în parfum de liliac
Conacul familiei Alecsandri a fost construit între anii 1861 şi 1867 chiar după propriile planuri ale lui Vasile Alecsandri, sub atenta supraveghere a viitoarei sale soţii, Paulina. Clădirea se află într-un parc cu mult, mult liliac, stejari şi nuci seculari, plantaţi de autorul legendarului „Peneş Curcanul”. Exponatele aflate în casa memorială de la Mirceşti au menirea de a reconstitui, cronologic, etape din viaţa lui Vasile Alecsandri (perioada studiilor la Iaşi şi la Paris, debutul literar, îndeletnicirea de culegător de folclor şi de dramaturg, participarea la Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române, activitatea diplomatică şi de membru al Societăţii Junimea), precum şi momente legate de activitatea sa literară. Sunt expuse obiecte de mobilier originale, tablouri în ulei şi fotografii de familie, stampe, fotocopii după manuscrise, scrisori, documente originale şi alte obiecte cu valoare memorială.
Mausoleul poetului, asemănător ctitoriilor voievodale moldoveneşti
În curtea conacului a fost construit între anii 1925 şi 1927, din iniţiativa Academiei Române şi cu sprijinul Ministerului Artelor, un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldoveneşti, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate iniţial într-o criptă dintr-un colţ al grădinii. Au mai fost înmormântate acolo şi rămăşiţele părinţilor poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) şi Elena Alecsandri (1800-1842) -, aduse prin grija soţiei lui Alecsandri de la Biserica „Sfântul Spiridon” din Iaşi şi aşezate la dreapta poetului, precum şi ale soţiei sale, Paulina Alecsandri (1840-1921), amplasate la stânga poetului.