de Valeria Roman şi Florica Pintea
Într-o lume a gadgeturilor de care copiii sunt tot mai atrași, se pare că și poveștile pe viniluri cu care am fost obișnuiți în copilărie au început să cunoască adevărate transformări și să țină pasul cu tehnologia. Cea care a reușit din vara anului trecut să le aducă într-un format nou, audio, dar și în limbaj mimico-gestual pentru copiii cu deficiențe de auz, este o tânără mămică preocupată ca accesul la basme în anul 2019 să nu mai fie considerat un lux pentru micuții cu probleme de sănătate. Măriuca Mihăilescu este fondatoarea platformei digitale Afostodata.net, site unde părinți, bunici și copii pot asculta gratuit în orice moment, fie zi, fie noapte, povești cu tâlc. În plus, basmele pot fi descărcate și ascultate ulterior și în zone fără internet. Despre cum a prins contur acest proiect, am aflat de la Măriuca Mihăilescu.
„Rescrierea a fost o provocare mare”
- Ce înseamnă Afostodata.net și cum ți-a venit ideea lansării acestui proiect?
- Pentru că toate poveștile încep cu... a fost odată, acest proiect nu putea să înceapă altfel. Diferența este că nu s-a întâmplat odată, ci mult mai curând. Ideea mi-a venit acasă, într-o seară de iarnă în care am primit cadou pentru gemenele mele de 6 ani câteva viniluri cu povești de pe vremea mea. Evident, fetele au fost fascinate de întregul ritual, de la scoaterea plăcii din ambalaj, pregătirea pentru audiție, mișcarea acului pe disc... până la momentul în care a început povestea. S-au plictisit foarte repede și acela a fost momentul în care am înțeles că poveștile lor trebuie să fie mult mai concise și mult mai simple, lipsite de arhaisme, regionalisme sau sunete și muzici inutile. În primă fază mi s-a părut nedrept că discurile nu mai sunt la fel de atrăgătoare pentru copiii de azi, dar, având în vedere că anul acesta se împlinesc 85 de ani de la apariția discului, parcă nu e greu să înțelegi de ce bătrânul vinil nu mai poate concura cu mediile pe care le au la îndemână copiii din ziua de azi, experți în lumea digitală.
- Poveștile tale au alt „gust”, să zicem așa. În ce constă ajustarea lor?
- Am decis să alegem atât povești din literatura română, cât și din cea universală, cum ar fi poveștile populare indiene, chineze, tibetane, care sunt extrem de frumoase și au mult tâlc și pe care copiii din România nu prea le știu. Rescrierea este o provocare mare pentru că la o înregistrare limbajul este cel care dă în primul rând farmec povestirii. Scopul nostru a fost să transformăm limbajul arhaic al basmelor și poveștilor într-un limbaj mai firesc. Norocul acestui proiect se numește Andra Cărbunaru, ea însăși o poveste de fată, cu multă experiență în edituri și în copywriting.
„Cele video sunt înregistrate de o persoană cu deficiențe de auz”
- Poveștile au prins viață și în limbaj mimico-gestual pentru copii cu deficiențe de auz. Cum ai reușit acest lucru absolut inedit?
- De fapt, acesta este cel de-al doilea scop al dezvoltării acestui proiect, acela de a oferi acces la povești și copiilor care au deficiențe de auz şi care nu se pot bucura de aceste basme. Ideea a început să se contureze după un târg cu inovații în domeniul tehnologiei la Lisabona. Am văzut acolo o mulțime de gadgeturi special concepute pentru copiii cu diverse probleme şi am înțeles că este de datoria mea să transform parte din ceea ce fac și în proiecte care să fie valoroase uman și social. În acest moment există 1.700 de copii cu astfel de probleme. Acești copii nu au adormit pe un cântec de leagăn sau pe vocea mamei spunându-le povești. Ne-am gândit și la asta când am înregistrat aceste povești.
- Cine adaptează aceste basme?
- Cea care înregistrează poveștile pe site este Claudia Lungu. Ea este născută cu deficiențe de auz, iar faptul că poate să fie chipul acestor povești e o încântare. În viitorul apropiat intenționăm să alegem și alți băieți și alte fete care să facă poveștile cunoscute. În timp ce tatonam terenul pentru „traducerea” poveștilor pentru cei mici care au deficiențe de auz, am aflat că limbajul mimico-gestual este caracteristic fiecărei limbi în parte. Eram convinsă că e un limbaj universal valabil. Dar nu. Fapt pentru care sunt tare mândră că în acest moment proiectul acesta este una dintre puținele resurse de povești pentru copiii din România cu probleme de auz.
- Ce avantaje are site-ul vostru, spre deosebire de altele de gen?
- În ziua de azi, dacă vrei să-i cucerești pe cei mici care, practic, stau înconjurați de gadgeturi încă din primele zile de viață, trebuie să știi cum să le livrezi poveștile ca, în același timp, să le și stârnești imaginația. Iar aici intervine elementul de noutate pe care-l aduce platforma noastră. Afostodata.net are câteva avantaje indiscutabile. Vorbim despre un conținut premium care poate fi utilizat absolut gratuit. Mai mult, cei care doresc pot da download la toate poveștile pe telefon și pe tabletă și le pot da copiilor către vizionare sau ascultare la munte, în mașină sau pe vârf de munte, unde nu e semnal.
„Am ales întâmplări care pot fi comentate şi discutate cu cel mic“
- Ați făcut o selecție riguroasă a poveștilor. Asupra căror basme v-ați oprit?
- Acum, pe Afostodata.net copiii au acces la 40 de „povești cu tâlc”, printre ele numărându-se titluri clasice precum „Motanul încălțat”, „Degețica”, „Izvorul Tinereții”, „Penelul fermecat”, „Pățania Iepurelui Alb”, „Ultimul Rege Maimuță”. Am ales întâmplări care pot fi comentate și discutate cu cel mic, am ales basme și povestiri din folcloruri diferite, sârbesc, italian, francez, japonez, românesc. Nu ne-am dorit cele mai cunoscute povești tocmai în ideea în care platforma să fie proaspătă din toate punctele de vedere. În orice caz, în fiecare miercuri se postează cu rigurozitate o poveste nouă pe site.