Cum stabilim rezoluţiile de Anul Nou Doctor Daniela Sichitiu: „La început de an este esenţial pentru fiecare dintre noi să avem obiective şi dorinţe“

de Elena Marinescu şi Sorin Dumitrescu

Finalul de an este un bun prilej de bilanţ, dar şi de stabilire de obiective şi dorinţe noi, acele binecunoscute „Rezoluţii de Anul Nou”. Este perioada în care tragem linie, analizăm reuşitele şi eşecurile pe care le-am avut în anul care tocmai se încheie, fixăm noi targeturi de îndeplinit, avem multe aspiraţii şi la fel de multe speranţe. Dar cum putem să facem corect o astfel de analiză şi prospecţie în viitor? Câteva recomandări are medicul psihiatru Daniela Sichitiu.

„Se pot acutiza tulburările legate de anxietatea de performanţă”

- Cum putem evita să nu ne subestimăm sau să ne supraevaluăm?

- Este important, pe de-o parte, să identificăm acele elemente care nu ne-au permis să realizăm unele obiective şi, în raport cu acestea, să desprindem concluzii adecvate, deoarece nu există eşec, ci există feedback şi învăţare din experienţele pe care le traversăm. Pe de altă parte, este important să ne fixăm obiective realizabile pentru viitor.

- Cât de oportun este acest moment pentru bilanţ, mai ales că este o perioadă festivă, în care unii sunt excesiv de optimişti, iar alţii, dimpotrivă, se simt mult mai trişti şi însinguraţi decât de obicei?

- Într-adevăr, perioada Sărbătorilor de Iarnă şi a Anului Nou poate precipita apariţia unor tulburări psihice la indivizii vulnerabili. Acele persoane care au istoric personal de depresie sunt mai expuse la riscul de a dezvolta un episod depresiv în preajma Sărbătorilor, pe de o parte, din cauza unui bilanţ sub aşteptări, pe de altă parte, prin posibilul contrast între imaginile de succes şi fericire cosmetizate în mass-media şi realitatea din viaţa lor la acel moment. Sunt expuse mai ales persoanele singure, care trăiesc mai intens sentimentul de singurătate în lunile decembrie şi ianuarie decât în oricare altă lună a anului. Astfel, se pot acutiza tulburările legate de anxietatea de performanţă, prin obiectivele pe care şi le fixează în anul ce vine. Şi, din cauza petrecerilor prelungite, există riscul de perturbare a ritmului somn-veghe, care poate duce, ulterior, la insomnii, dar şi la riscul unui consum exagerat de alcool, cu impact toxic neuronal.

„Există un trend în sensul stabilirii de scopuri care vizează zona emoţională”

762 18 2 - Şi care ar fi totuşi „partea plină a paharului”?

- Sigur, există în special o latură pozitivă a Sărbătorilor din punct de vedere emoţional: ne ancorăm pozitiv în atmosfera atât de frumoasă a Anului Nou, ne amintim cu nostalgie de copilărie şi de felul în care bucuriile veneau atât de uşor şi din lucruri simple. Ne „încărcăm bateriile” pentru Noul An şi găsim în noi resurse de bunăvoinţă şi speranţă pe care le credeam pierdute. Sunt şi unele persoane care se ghidează în viaţă după dictonul „trăieşte clipa” sau „văzând şi făcând”. Dar, la început de an, este esenţial pentru fiecare dintre noi să avem obiective, planuri, dorinţe. Acestea ne ajută să avem un tonus bun, dar şi repere care ne ghidează în existenţa noastră de zi cu zi. Stabilirea de obiective este preferabil să ia în considerare toate planurile existenţei noastre - cel personal, cel profesional, cel social -, pentru un bun echilibru.

- Care sunt cele mai comune tipuri de obiective?

- Este important ca obiectivele pe care ni le stabilim să fie realizabile, să ţinem cont în stabilirea lor de circumstanţele pe care le traversăm, să învăţăm să fructificăm oportunităţile care apar pe parcurs, cu alte cuvinte, să fim flexibili. Societatea occidentală, ale cărei valori le apreciem şi noi, traversează o perioadă de focusare pe valorile intrinseci umane, pe cunoaşterea de sine, pe dezvoltarea personală, pe confortul emoţional, pe sănătatea fizică, întrucât se pare că, depunând eforturi prea mari în sensul obţinerii confortului material, resursele emoţionale au avut de suferit. Şi aş putea spune că există un trend în sensul stabilirii de obiective care vizează zona emoţională.

„Este bine să ne stabilim şi ţeluri mici”

- Cum pot fi contrabalansate aceste obiective materiale?

- Este recomandat să ne autoeducăm, să alocăm fiecărei zone a existenţei noastre importanţa cuvenită şi, dacă până acum a existat şi încă mai există o focusare mare pe zona materială, ar merita să ne acordăm nouă înşine mai multă atenţie, mai mult timp pentru a ne descoperi nevoile şi dorinţele, pentru a ne îmbunătăţi şi zona emoţională. Desigur, este important să avem şi obiective concrete, în măsura în care ele sunt realizabile. De multe ori există însă riscul să ne pierdem pe drumul către un obiectiv din acesta major şi, practic, în momentul în care îl obţinem să nu mai reuşim să ne bucurăm de el. Dar, atât timp cât circumstanţele permit, sigur că da, de ce nu. Mai ales că, din punct de vedere emoţional, uneori este mai important drumul către o ţintă decât atingerea ţintei propriu-zise. În plus, este bine să ne stabilim şi obiective mici, şi obiective care se realizează gradual, şi obiective mari. În orice caz, cuvintele-cheie sunt echilibru şi diversitate în ceea ce ne propunem şi ne dorim. Astfel, şansele de a progresa şi de a fi mulţumiţi de noi înşine cresc considerabil. Important este să nu ne pierdem busola, în sensul în care obiectivele pe care le fixăm să nu fie ale societăţii în general, ale trendurilor, ci să fie ale noastre, să simţim că ţin de noi şi ne împlinesc şi mai ales că merită să ne consumăm resursele în realizarea lor.

- La ce interval de timp se face evaluarea obiectivelor?

- Cred că fiecare dintre noi îşi poate fixa un reper propriu. Unii dintre noi care sunt mai analitici şi au un ritm mai alert de a funcţiona poate au nevoie de a-şi reverifica agenda lunar sau poate trimestrial. Alţii chiar păstrează această tradiţie, această simbolistică a anului, şi ajung să-şi facă bilanţul doar în această perioadă de sfârşit de an. Dar este important ca fiecare dintre noi să-şi fixeze propriul interval la care să se autoevalueze şi la care să-şi stabilească reuşitele, eşecurile, experienţele, feedback-urile.