de Sorin Dumitrescu şi Daniel Alexandrescu
De la spălatul zilnic pe dinți până la cafeaua de dimineață, cu toții avem zeci de obiceiuri care ne însoțesc de-a lungul rutinei fiecărei zile. Unele dintre ele sunt foarte bune - vizitele săptămânale la sală sunt adesea încurajate -, însă altele ne fac rău, cum ar fi fumatul unui pachet de țigări pe zi sau comandatul de pizza la domiciliu prea des.
Teoria celor 21 de zile
Fiindcă ne dăm seama dacă obiceiurile noastre sunt sănătoase sau dăunătoare, adeseori ne străduim să le schimbăm în mod corespunzător. Multe aplicații software vă ajută să vă formaţi un obicei și multe dintre ele funcționează pe principiul că aveţi nevoie de 21 de zile pentru acest lucru, potrivit Life Hack. Acest număr provine dintr-o carte foarte populară din anii ’60, intitulată „Psiho-cibernetică” și scrisă de Maxwell Maltz, un chirurg plastician care a observat că pacienții săi aveau nevoie de aproximativ 21 de zile pentru a se obișnui cu noile lor fețe. Totuși, potrivit unui studiu din 2009, perioada de timp necesară pentru a dobândi un obicei nu este atât de clar determinată. Cercetătorii de la University College, din Londra, au examinat obiceiurile a 96 de oameni de-a lungul a 12 săptămâni și au descoperit că perioada medie pentru a forma un nou obicei este, de fapt, de 66 de zile. Mai mult, perioadele individuale variau între 18 zile și 254 de zile.
Nu există un tipar
Mesajul este că, dacă vreţi să dobândiţi un nou obicei, veţi avea nevoie de cel puțin două luni și nu ar trebui să disperaţi dacă trei săptămâni nu ajung. Pentru cei mai mulți oameni, această perioadă de timp nu este suficientă. Trebuie să daţi dovadă de perseverență și vă veţi alege cu un obicei pe care îl veţi păstra fără efort. Dar ce se întâmplă atunci când încercăm să renunțăm la un obicei nedorit? Se pare că cele două procese - formarea obiceiurilor și renunțarea la obiceiuri - sunt destul de strâns legate. Renunțarea la un obicei înseamnă formarea unui nou obicei. Vechiul obicei sau tipar de reacție încă se află acolo (un tipar de reacție a neuronilor din creier), dar este mai puțin dominant (mai puțin potent). „Este mult mai ușor să vă apucaţi de o activitate nouă decât să opriţi un obicei fără să puneţi în locul său un comportament care să-l înlocuiască. Acesta este unul dintre motivele pentru care materialele care vă ajută să vă lăsaţi de fumat, cum ar fi guma cu nicotină și inhalatoarele, tind să fie mai eficiente decât plasturii cu nicotină”, spune neurosavantul Elliot Berkman.
Cei trei factori de care depind schimbările
Experții sunt de acord că nu există o perioadă standard pentru renunțarea la un obicei, iar rețeta potrivită este un amestec de trăsături de personalitate, motivație, circumstanțe și obiceiul în chestiune. „Cei care vor să renunțe la un obicei din motive care țin de valorile lor personale își vor schimba comportamentul mai repede decât oamenii care fac acest lucru din motive exterioare, cum ar fi presiunea exercitată de alte persoane”, spune Berkman. Acesta susține că orice schimbare presupune trei condiții esențiale pentru a se putea realiza: 1. Timpul necesar pentru a renunţa la un obicei depinde de trei factori pe care îi voi descrie în ordinea crescătoare a importanţei lor. Primul este disponibilitatea unui obicei alternativ. Este mult mai uşor să începeţi să faceţi ceva nou, decât să renunţaţi la un obicei, fără a-l înlocui cu un alt comportament. Din acest motiv tratamentele precum guma cu nicotină au eficienţă mai sporită decât plasturii cu nicotină, de exemplu; 2. Al doilea factor îl reprezintă motivaţia de a face schimbarea. Oamenii care îşi doresc să-şi schimbe obiceiurile din motive care se aliniază cu valorile lor interioare îşi vor schimba comportamentul mai rapid decât cei care o fac din motive externe, cum ar fi din cauza presiunii celor din jur; 3. Capacitatea mentală şi fizică de a renunţa la un obicei este al treilea factor important. La nivel neuronal, obiceiurile vechi sunt adânc înrădăcinate. Altfel spus, au devenit factori determinanţi puternici ai comportamentului.
Trebuie să vă gândiţi la cea mai puternică motivație
Vestea bună este că oamenii sunt întotdeauna capabili să facă o astfel de schimbare, atunci când conştientizează consecinţele unui obicei nociv şi sunt motivaţi să renunţe la el. Potrivit profesorului de psihologie Susan Krauss Whitbourne, uneori se poate renunța repede la un obicei: „În cazuri extreme, se poate renunța pe loc la un obicei, cum ar fi cazul în care vi se face rău dacă inhalaţi fum de țigară sau sunteţi cât pe ce să fiţi loviţi de un autobuz în timp ce scrieţi mesaje mergând pe stradă”, spune Krauss Whitbourne într-un articol publicat de site-ul „Hopes and Fears”. Însă, în cele mai multe cazuri, va fi nevoie de mai mult timp și ar trebui să aveţi răbdare cel puțin două luni. Pentru a renunța cu succes la un obicei trebuie să vă gândiţi la cea mai puternică motivație, lucru care vă va împinge de la spate. Indiferent de cât de mult durează, abandonarea obiceiurilor proaste și înlocuirea acestora cu unele bune sunt esențiale pentru a trăi o viață fericită. Obiceiurile proaste vă pot împiedica să vă atingeţi adevăratul potențial. Vă pot îmbolnăvi, vă pot face neproductivi și nefericiţi. Cele mai proaste obiceiuri vă pot face să pierdeţi relații și chiar și viața.
Joseph Murphy ne reaminteşte de Divinitatea din noi
Iată ce spune despre schimbarea obiceiurilor și unul dintre marii autori de cărți de autodezvoltare și spiritualitate care a fost Joseph Murphy: „Nu contează ce obiceiuri proaste aţi dezvoltat sau ce slăbiciuni vreţi să depăşiţi, veţi găsi remediul în interiorul dumneavoastră. Indiferent dacă este vorba despre un obicei urât sau o mică prostie care vă stă în cale, puteți scăpa de ele; puteți învinge toți inamicii din calea succesului dumneavoastră și a fericirii, chemându-vă în ajutor Divinitatea, puterea sublimă care se găsește în stare latentă în interiorul dumneavoastră”.
„Angajamentul şi strategia sunt componentele-cheie“
Creierul uman se împotriveşte cu tărie schimbării şi funcţionează cel mai bine în limita lucrurilor care îi sunt deja cunoscute. Aşa se face că obiceiul are o putere imensă asupra noastră. Obiectivul omului şi societăţii contemporane pare să fie atingerea perfecţiunii. Cărţi, psihoterapeuţi, grupuri de sprijin şi guru ai dezvoltării personale ne promit că ne pot ajuta să scăpăm de vicii - mâncatul excesiv, cheltuitul excesiv, fumatul, consumul de băuturi alcoolice, rosul unghiilor şi alte dependenţe mai mult sau mai puţin dăunătoare, care ne distrug stima de sine. Iată ce spune profesorul de psihologie de la Carleton Ottawa, Timothy A. Pychyl: „Este destul de greu de răspuns la această întrebare, deoarece depinde foarte mult de particularităţile fiecărui caz în parte, de persoană şi despre ce obicei este vorba. Să renunţi la un obicei are o implicaţie importantă: însuşirea unui alt obicei în locul lui. Astfel, obiceiul vechi va deveni mai puţin potent odată cu apariţia unuia nou. În acest context, am putea stabili cu aproximaţie o perioadă de timp de minimum şase luni, valabilă numai în condiţiile în care sunteţi într-adevăr hotărâţi să faceţi schimbarea pe care v-aţi propus-o şi aveţi o strategie privitor la felul în care o veţi face. Acestea două, angajamentul şi strategia, sunt componentele-cheie”.