de Florica Pintea şi Eduard Popa
În Andalusia, Spania, există un orășel care se autodeclară „municipalitate social-democratică și cooperatistă” și funcționează ca o economie de tip colectivizat. Oricât ar fi de greu de imaginat, la doi pași de Sevilla, municipiul-utopie Marinaleda este cât se poate de real.
„Lupta împotriva foametei”, un succes
Privită ca o ciudățenie și chiar declarată „utopie” inclusiv pe broșurile turistice, mica localitate spaniolă Marinaleda are circa 2.700 de locuitori și în anii 1970 pornea să edifice o societate nouă de la date sociale teribile: sărăcia era cumplită, șomajul înregistrat era de 60%, fermierii nu aveau pământ, locuitorii răbdau de foame uneori zile în șir. În plus, erau vremurile tulburi de după căderea dictatorului Franco. În 1979 era ales primar pentru prima dată (poziție pe care se află și în prezent) Sánchez Gordillo. Avea 30 de ani și în vara fierbinte a anului 1980 lansa „lupta împotriva foametei”. Astăzi este demonstrat faptul că a fost un succes. În prezent, toată lumea are de muncă, pe sistemul cooperatist. Este vorba în principal despre lucratul terenurilor. „Unde este de lucru, acolo merge toată lumea, anunțată prin difuzor, dintr-o camionetă care se plimbă prin localitate. Este un fel de experiență cvasi-sovietică”, notează „The Guardian”.
Profitul se reinvestește pentru joburi noi
În 1991, după un deceniu de strădanii, locuitorii din Marinaleda câștigau 1.200 de hectare de pământ fertil, atribuite de guvern. Sistemul cooperatist a decis ce să se cultive, s-a creat un maxim posibil de locuri de muncă, s-au plantat măslini, s-a construit o fabrică de ulei de măsline, au apărut serele de legume și tot procesul de conservare aferent. Așa a fost edificată o a doua industrie în localitate și încă alte joburi. „Scopul nostru nu este acela de a crea profit, ci locuri de muncă”, spune Gordillo. De altfel, profitul nu se distribuie, ci se reinvestește, pentru a se crea joburi noi. Fiecare lucrător câștigă 47 de euro pentru o zi de șase ore și jumătate de lucru. Deși nu pare mult, este peste dublul câștigului minim la nivelul țării. Nicio persoană din localitate nu este exceptată de la luarea deciziilor pentru comunitate, iar orașul nu are poliție.
„Primarul Robin Hood“
Eforturile primarului pentru mica localitate au continuat cu trecerea în proprietatea municipalității a terenurilor care aparțineau armatei, a unui palat, apoi cu marșuri prin care a cerut ștergerea vechilor datorii ale micilor comunități din zonă, exproprieri. Și într-o zi, edilul a intrat în supermarketurile din Marinaleda și a luat produse de bază - pâine, orez, ulei etc. - și le-a donat băncilor de alimente din localitate, care le-au dat mai departe oamenilor care nu aveau provizii. Nu doar că a devenit un fel de erou local, dar i s-a dus și vestea, ziarele spaniole numindu-l „Primarul Robin Hood”, „William Wallace al Spaniei” sau „Don Quijote al crizei spaniole”. „Astăzi, parado- xal, în timp ce Spania luptă în continuare cu șomajul la nivel național, în Marinaleda este nevoie de mai mulți oameni care să muncească, pentru că localnicii au mai mult pământ decât pot cultiva”, adaugă „The Guardian”.