de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea

Traversăm o perioadă dificilă, în care fiecare informație poate fi vitală pentru viața noastră. Vrem siguranță, suntem curioși, vrem să știm, vrem să avem garanții și încercăm să le obținem din mijloacele mass-media. Numai că, un flux continuu de știri, pe termen lung, ne poate zdruncina grav psihicul. Psihologul Alina Alexandru (medalion) ne-a vorbit despre ce se întâmplă cu noi, la nivel emoțional, în aceste momente de grea încercare și cum ne putem proteja de bombardare mediatică.

„Dacă situația de criză durează o perioadă îndelungată, există riscul colapsului psihic”

- Ne afectează emoțional acest flux de știri continuu?

- Pandemia coronavirusului ar putea provoca traume emoționale de lungă durată pentru oamenii de pe întreaga planetă, atât din cauza amenințărilor asupra stării de sănătate proprie și a celor dragi, cât și din cauza izolării sociale și a recesiunii financiare globale, fără precedent, în care ne vom găsi la final. Această criză combină factori stresori complecşi, care pot afecta sănătatea mintală a miliarde de oameni, mai ales că acum suntem conectați prin tehnologie la tot ceea ce se întâmplă peste tot în lume, așa că suntem mult mai ușor afectați emoțional. Incertitudinea legată de momentul în care ne vom putea relua viața amplifică efectele negative ale acestei pandemii.

- Cum ne influențează viața?

- Zeci de mii de oameni au decedat, sute de mii de oameni sunt infectați cu COVID-19 și milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă sau cu venituri diminuate considerabil. Frica și nesiguranța în care se regăseşte omenirea în acest moment nu are nici granițe geografice, nici granițe temporale. Oamenii sunt construiți de la natură să reziste în fața a numeroși agresori, fie ei fizici, psihici sau emoționali, apoi să se refacă, ba chiar să devină mai puternici. Acest fenomen se numește reziliență. Însă această rezistență este limitată în timp, oamenii nu au resurse continue. În cazul în care situația de criză durează o perioadă îndelungată, atunci există riscul colapsului psihic pe scară mare. În acest caz, nu ne vom mai confrunta la nivel de populație doar cu anxietate, atacuri de panică și tulburare de stres acut, ci cu lucruri mult mai grave, cum ar fi depresie, tulburare de stres posttraumatic și chiar cu tulburări psihotice. Chiar și după ce amenințarea bolii va trece, redresarea financiară va fi destul de dificilă, deoarece consumatorii cu probleme psihice și emoționale cheltuiesc mai puțini bani și economisesc mai mult.

„Creierul nostru nu deosebește imaginația de realitate”

- Care sunt emoțiile predominante care ne inundă mintea?

- Conform unor studii din domeniu, postările din social media prezintă niveluri mai ridicate de emoții asociate activării fiziologice (energie, alertă, panică), decât viața emoțională în general. Și știrile de televiziune pot induce anxietate, șoc și panică, deoarece au un conținut vizual și auditiv mai mare decât site-urile, iar acest conținut au un impact mai mare asupra sistemului limbic, acea zonă din creier care procesează emoțiile. Bombardarea mediatică determină și niveluri ridicate de tristețe, deoarece oamenii se simt copleșiți de numărul mare de știri negative și, după o perioadă de activare intensă, pe care nu o pot susține pe termen lung, corpul nostru intră în picaj și descrește foarte mult energia, ceea ce duce la riscul apariției depresiei.

- Ce se întâmplă pe termen lung?

- Creierul nostru nu deosebește imaginația de realitate și provoacă la nivel fiziologic aceleași reacții ca și cum evenimentul ar avea loc (ritm cardiac crescut, tensiune arterială mărită, respirație superficială, care induce simptome de hiperventilație, producție mărită de hormoni de stres: adrenalină și cortizol și tensiune musculară), toate acestea manifestându-se atunci când ne confruntăm cu un pericol și avem nevoie să luptăm cu el sau să fugim. Însă, în fața unui virus, nu avem cum să facem acest lucru, mai ales din izolare, așa că toată această mobilizare fiziologică pe termen lung va determina inflamație în organism, va duce la agravarea sau apariția bolilor cardiovasculare, ne va afecta sistemul imunitar și ne va îmbătrâni prematur creierul.

„Expunerea la știri nu ar trebui să depășească jumătate de oră pe zi”

- Totuși, nu putem ignora informațiile…

- Într-adevăr, nu le putem ignora total, pentru că avem nevoie să știm ce se întâmplă în mediul nostru pentru a lua decizii constructive pentru noi și a ne adapta situației. De aceea, este foarte important să ne informăm din surse oficiale, cum sunt site-urile autorităților și ale organizațiilor de sănătate. Iar dacă totuși frecventăm și alte medii de informare, să nu luăm de bun tot ceea ce citim și să ne întrebăm ce nevoie avem să luăm cunoștință de respectiva informație. Ne ajută cu adevărat sau doar ne alimentează tensiunea în care trăim? Cu cât analizăm mai mult o informație, cu atât mai mult descrește influența ei automată. Chiar și cu aceste măsuri de precauție, perioada de expunere la știri despre pandemie nu ar trebui să depășească jumătate de oră pe zi, deoarece chiar și atunci ele au un impact emoțional ridicat fiind vorba despre subiecte care propagă o stare generală de nesiguranță.

- Cum ne putem proteja de acest flux?

- După limitarea timpului de expunere la sursele de informare, avem nevoie de un program zilnic, pe care să îl respectăm, pentru a aduce structură în viață noastră și a ne determina să facem lucruri cât mai variate și benefice. Ne putem implica în activități care ne fac plăcere, pentru a crește starea de bine și a ne relaxa, activități la care ne pricepem, pentru a ne crește stima de sine și a ne menține creierul activ, și activități care sunt în acord cu valorile noastre, pentru a simți că există un sens în viața noastră și că noi aparținem unei comunități active, care își unește forțele pentru a depăși greutățile vieții. Este important să rămânem în contact prin intermediul tehnologiei cu familia și cu prietenii, pentru că suntem ființe sociale și, în lipsa conectării, sănătatea și chiar viața noastră au de suferit. Psihologii au pregătirea de a prevedea consecințele acestei crize și s-au organizat admirabil în nu- meroase grupuri care oferă suport psihoemoțional online gratuit oricărei persoane afectate de pandemia de coronavirus, inclusiv cadrelor medicale din prima linie. Unul dintre ei este Institutul Român de Psihoterapie Integrativă care oferă acest suport, inclusiv în limba engleză.

„Este un teren fertil pentru dezinformare şi informaţii care induc anxietate şi panică“

- Vorbeați de anxietate. Care sunt principalii factori declanșatori?

- Anxietatea poate fi declanșată atât de pericole reale sau imaginare, cât și de factori alimentari (cafeină, alcool, tutun, droguri), medicamente (pentru tuse sau pierderea în greutate, contraceptive), înfometare, probleme de sănătate (mai ales de boli endocrine, cardiovasculare, hipoglicemie, tulburări respi- ratorii) sau probleme financiare, stres, relații toxice, gândire negativă, expunerea în fața unui public numeros sau diverși factori personali, în funcție de istoria fiecăruia de viață (diverse mirosuri, locuri, persoane etc).

- E valabil și pentru știrile false?

- Știm că în lume se întâmplă lucruri mai puțin bune, dar tehnologia ne determină să luăm cunoștință de ele imediat ce acestea se întâmplă. Un lucru pe care oamenii îl pot face este limitarea expunerii la știri de televiziune și la social media, căci acestea sunt un teren fertil pentru dezinformare și informații care induc anxietate și panică, chiar și atunci când noi știm că respectivele materiale sunt exagerate sau false. Simpla expunere la aceste știri ne face vulnerabili.