de Carmen Ciripoiu şi Ştefania Băcanu
Chiar dacă oamenii de știință susțin că evoluția umană a cunoscut o perioadă de stagnare, studiile recente arată că omenirea încă evoluează, însă creierul se micșorează. Potrivit cercetătorului John Hawks de la Universitatea din Wisconsin, sute de gene au suferit modificări majore în ultimii 10.000 de ani, iar creierul uman s-a redus cu 150 de centimetri cubi.
Reducere de 10%
După ce, timp de 2 milioane de ani, craniul uman a crescut constant peste tot în lume, indiferent de rasă sau de sex, în ultimii 10.000 de ani volumul acestuia a scăzut cu aproximativ 10%, aceeași reducere fiind întâlnită atât la bărbați, cât și la femei. Dar antropologul John Hawks, cel care a făcut această declarație uimitoare, susține că o dimensiune mai mică a creierului nu înseamnă și o scădere a inteligenței umane, ci doar faptul că omul pierde din agresiune, această concluzie fiind pusă după numeroase studii efectuate asupra cimpanzeilor. De asemenea, oamenii de știință susțin că masa corporală s-a schimbat în același timp cu dimensiunea creierului. Cu alte cuvinte, în timp ce masa corporală a crescut cu un kilogram, creierul a câștigat 4,3 centimetri cubi. În ultimii 10.000 de ani însă, aceasta a scăzut cu cinci kilograme, ceea ce înseamnă că omenirea a pierdut 30.000 de ani de dezvoltare. În consecință, creierul s-a micșorat mult mai repede decât corpul.
Efectele devastatoare ale alcoolului
Cum se micșorează cel mai ușor creierul? Oamenii de știință au dat răspunsul: dacă beți regulat alcool și consumați o cantitate mai mare decât propria putere de metabolizare. În felul acesta, spun specialiștii, creierul unei persoane de 50 de ani arată ca al uneia de 80 de ani. Pe de altă parte, dacă masa a fost însoțită și de alcool, ficatul îl va metaboliza cu prioritate. Așadar, acesta iese într-un timp mai lung din sânge. Dacă beți un pahar fără să-l asociați cu alimente, alcoolul va intra rapid în sânge, dar tot rapid se va și elimina. Sigur că un pahar cu vin nu strică nimănui, dar dacă se va depăși măsura, va apărea sindromul abiotrofic cerebral, iar alcoolul va atrofia creierul. Fenomenul este similar îmbătrânirii, dar se manifestă mult mai rapid. Dar nu se vor pierde doar din capacitățile intelectuale. De la creier pleacă vase de sânge către sinusuri, iar acestea stau în tensiune dacă se constată micșorări ale dimensiunii creierului. Potrivit oamenilor de știință, un traumatism minor poate produce o sângerare, iar creierul, neputând să expansioneze până la marginea cutiei craniene, va crea niște spații în care sângele se poate acumula.
Încălzirea globală favorizează indivizii cu creierul mic
Cu aproximativ 800.000 de ani în urmă, spun antropologii, pe pământ au avut loc anumite fluctuații climatice care au coincis cu creșterea rapidă a creierului, iar tendința de încălzire din ultimii 20.000 de ani a favorizat indivizi cu corpuri și creier mai mici. Un alt factor care contribuie la micșorarea creierului este dieta nesănătoasă, din care lipsesc proteinele și vitaminele. Drept urmare, atât corpul, cât și creierul reacționează, iar în final cei care au materie cenușie consumatoare de niveluri mari de energie nu au supraviețuit din cauza nutriției proaste. Totodată, studii făcute cu câțiva ani în urmă de cercetătorii americani asupra unor voluntari au arătat că obezitatea, tensiunea arterială, diabetul, fumatul și nivelul ridicat de colesterol se asociază cu un declin mai rapid al volumului creierului. Creierul foloseşte până la 20% din „combustibilul” de care are nevoie corpul uman. Ca urmare, un creier mai mic înseamnă o economie de energie. Este posibil ca, datorită creşterii populaţiei, creierul uman să fi devenit mai eficient prin simplificare.
Meditația menține conexiunile
Se poate opri micșorarea creierului? Un răspuns la această întrebare l-a dat renumitul neurolog Richard Davidson, care a testat călugări ai lui Dalai Lama, cu vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani, care practică frecvent meditația. La finalul studiului, specialistul a afirmat că meditația poate preveni pierderea materiei cenușii din creier. De asemenea, oamenii de știință spun că dacă este practicată regulat de-a lungul anilor, meditația încetinește atrofierea creierului ca urmare a îmbătrânirii, posibil datorată influenței pozitive asupra sistemului imunitar. Totuși, s-a pus o întrebare: nu cumva oamenii care aleg să mediteze au creierul ușor diferit de cei care fac acest lucru? Dar meditația nu întărește doar materia cenușie, ci și materia albă, adică acea rețea care conectează materia cenușie. Totodată, pe lângă prevenirea micşorării creierului, meditaţia vă poate ajuta să emiteţi un nivel supranormal de unde gamma, considerate ca fiind „unele dintre cele mai importante unde electrice ale creierului şi cu unele dintre cele mai mari frecvențe”. La rândul lor, cercetătorii de la Spitalul General Massachusetts, de la Universitatea din Massachusetts şi de la Universitatea Giessen din Germania au publicat un studiu în 2011 în care au scos în evidenţă liniştea celor care meditează aşa cum era ea reflectată în creier. În concluzie, meditația duce la fortificarea părților creierului asociate cu fericirea și liniștea.
Gândirea, cel mai bun antrenament
Tot oamenii de știință susțin că cel mai bun antrenament al creierului îl constituie gândirea. În consecință, gândiți-vă la anumite lucruri, analizați, scrieți, explorați, antrenați-vă curiozitatea, astfel încât creierul să lucreze. Dacă nu îl veți folosi, acesta își va micșora mărimea, asemenea oricărui mușchi. În altă ordine de idei, cercetătorii susțin că persoanele care nu mănâncă dimineața au un nivel foarte scăzut al glicemiei, ceea ce înseamnă că la creier nu ajung suficienți nutrienți, iar cu timpul, absența micului dejun duce la degenerarea creierului. Fumul de țigară nu afectează numai plămânii, ci și creierul. Substanțele din țigări interferează cu celulele, făcând creierul să se micșoreze. Dulciurile sunt și ele dăunătoare creierului, pentru că întrerup absorbția în organism a proteinelor și nutrienților și, astfel, creierul nu se mai dezvoltă corespunzător. Creierul este cel mai mare „consumator” de oxigen, ca atare, cea mai mare parte din aerul poluat pe care îl respirați ajunge în creier, scăzându-i astfel eficacitatea. Acțiunea de a vorbi stimulează foarte mult creierul. Așadar, dacă sunteți o persoană tăcută, creierul nu vă funcționează la capacitate maximă.