de Silviu Ghering şi Adrian Barna
La vreo 45 km nord-vest de București, la 5 km de autostrada A1 București-Pitești, pe un drum ce pornește de la km 49 al autostrăzii, se găsește un monument istoric superb: Curtea Brâncovenească de la Potlogi, ansamblu de referință pentru înțelegerea arhitecturii brâncovenești, prin structura arhitectonică și plastica decorativă prezentă acolo.
Ce credeți că se păstra în „camera chelarului”?
Principala clădire a Curții este un palat de 32 de metri lungime și 23 lățime, în a cărei componență intră o pivniță boltită, un parter și un etaj. Pisania de pe fațada de sud a palatului, scrisă în grafica chirilică locală, este decorată cu un frumos vultur valah și menționează în inițialele de la colțuri numele și titlul fondatorului palatului: „IO” (EU), „K” (Konstantin), „B” (Brâncoveanu) și „V” (Voievod). Accesul la etaj se face printr-un foișor deschis, pe fațada sudică, de unde se intră într-o cameră prelungă ce separă două „apartamente” inegale: cel al domnitorului, de dimensiuni mai mari, în stânga și cel al doamnei, în dreapta. În partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul etajului se găsește o cameră de formă pătrată, așa-numită „a chelarului”, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale.
Biserica din Curte a fost ridicată în 1683
În incinta Curții se mai pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei (în colțul de sud-est) și ruinele casei vechi care mai păstrează beciurile și o parte din zidurile parterului (în est). Tot în partea de est, dar având curte separată, se găsește biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brâncoveanului ridicată în anul 1683.