de Laura Zmaranda şi Daniel Alexandrescu
Omenirea mai are la dispoziție doar 12 ani pentru a se asigura că temperatura nu va crește cu 1,5 grade Celsius. După această limită, riscurile de secetă, inundații și fenomene extreme vor crește considerabil. Mai mult decât atât, încălzirea globală va condamna la sărăcie și mai mulți oameni, iar 140 de milioane de persoane ar putea rămâne fără adăpost în ţările în curs de dezvoltare până în 2050. Practic, toate eforturile ultimei jumătăți de secol privind scăderea nivelului de sărăcie vor fi în zadar. La prima vedere pare un scenariu apocaliptic de film. Din nefericire, nu este ficțiune. Este realitatea impusă de încălzirea globală, iar concluziile de mai sus au fost prezentate anul acesta într-un raport al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) din cadrul ONU. Acest gen de raport se realizează la fiecare șase ani.
Accesul la apă potabilă va scădea, iar producțiile agricole vor fi mai mici
Informațiile raportului emis sunt îngrijorătoare, spun specialiștii din domeniu. Cum arată scenariul apocaliptic descris în raport? Previziunile pentru continentul european arată că se va înregistra o scădere anuală a precipitațiilor, dar că, în mod paradoxal, ploile vor cădea cu o frecvență mai mare și vor fi mai intense. Consecința acestor schimbări va fi creșterea riscului de inundații. Încălzirea globală va aduce cu sine și alte modificări drastice. Potrivit raportului emis de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, unul dintre efectele schimbărilor climatice va fi penuria de apă. În ritmul actual al schimbărilor, seceta este un fenomen iminent, iar statisticile arată că în sudul Europei și în bazinul mediteranean debitele cursurilor de apă vor scădea cu 40% și cu 30% în nordul și centrul continentului. Astfel se vor înregistra dezechilibre majore la nivelul ecosistemelor naturale, iar nivelul producției de hidroenergie va scădea considerabil. Toată această situație va crea o presiune extraordinară asupra rezervelor de apă ale pământului, resursele de apă potabilă vor scădea, iar concentrația sărurilor din mare va crește. Problemele nu se opresc doar la penuria de apă. Încălzirea temperaturii va provoca incendii spontane, iar riscul este crescut, spun specialiștii, mai ales în zona mediteraneană. Încălzirea globală va afecta și sectorul de producție agroalimentar. Se estimează că, cel puțin în zona mediteraneană, producția agricolă va scădea cu 15%-20%. Potrivit raportorului special al Naţiunilor Unite, Philip Alston „riscăm un scenariu în care bogații pot plăti pentru a scăpa de supraîncălzire, foame și conflict, în timp ce restul lumii este lăsat să sufere”. O altă previziune este aceea că țările în curs de dezvoltare, deși cauzează la nivel mondial doar 10% din emisiile de CO2, vor plăti aproximativ 75% din costurile crizei climatice.
Poluarea, responsabilă pentru temperaturile ridicate
Mai bine de 200 de oameni de știință din 39 de țări și peste 600 de colaboratori au fost implicați în realizarea acestui raport. Iar concluzia lor a fost că situația dramatică în care se află Planeta Albastră este cauzată în mare parte de acțiunea omului. Problema comună a tuturor acestor schimbări, fenomene meteo extreme - topirea ghețarilor în ritmul cel mai alert din ultimii 40 de ani, ploi torențiale și ridicarea nivelului mării - este, potrivit cercetărilor prezentate în raport, poluarea cu carbon. Se pare că acesta este motivul pentru care temperatura a crescut atât de mult în ultimii 60 de ani. Din nefericire, dacă în anii imediat următori nu se vor lua măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon, frecvența și durata valurilor de căldură vor crește, iar pe măsură ce pământul se va încălzi ploile vor deveni mai abundente în regiunile umede și mai sărace în regiunile uscate. Amplificarea efectelor schimbărilor climatice va afecta nu doar omenirea, ci și ecosistemele și habitatele naturale. Biologii marini au arătat prin cercetările efectuate că oceanele au deja de suferit de pe urma încălzirii globale. Din cauza cantităților uriașe de CO2 pe care le rețin, aciditatea apei a crescut considerabil, iar biodiversitatea marină este afectată. Dacă aciditatea va continua să crească, lanțul trofic maritim va intra în colaps prin dispariția anumitor verigi din structura sa. Încălzirea globală se vede fizic prin topirea ghețarilor milenari ai Terrei. Studiile întreprinse în Groenlanda au arătat că în prezent rata de topire a ghețarilor a crescut de până la șase ori față de anul 1980. Potrivit rezultatelor, cercetătorii susțin că în anii 1970, Groenlanda a câştigat în medie 47 de gigatone de gheaţă anual (Gt/an), dar a pierdut în 1980 un volum echivalent. Ritmul accelerat de topire a continuat, dar s-a intensificat și mai mult începând cu anul 2000. Măsurătorile efectuate au arătat că prin topirea gheţarilor din Groenlanda nivelul oceanelor a crescut cu 13,7 milimetri din 1972.
Rata mortalităţii este în creştere
Potrivit statisticilor, rata mortalității cauzată de poluare este în creștere. Datele arată că anual au loc 4,2 milioane de decese din cauza poluării aerului, 3,8 milioane de decese sunt puse pe seama expunerii casnice la fumul de la sobe murdare și combustibili, iar 91% din populația lumii trăiește în regiuni în care calitatea aerului depășește limitele orientative ale Organizației Mondiale a Sănătății. În topul poluatorilor în funcţie de emisiile absolute (în milioane de tone de dioxid de carbon) se află țările cu cele mai puternice economii de stat: China - 6,071; SUA - 5,769; Rusia - 1,587; India - 1,324; Japonia - 1,324; Germania - 798; Canada - 572; Marea Britanie - 523; Coreea de Sud - 488; Iran - 466. Dependentă de combustibilii fosili, China și-a propus ca nivelul emisiilor de carbon să scadă considerabil începând cu 2030, în vreme ce Statele Unite ale Americii și-au luat angajamentul ca până în 2025 să reducă emisiile de carbon cu 26%-28%.