de Carmen Ciripoiu şi Adrian Pătrăuceanu
Submarinul a jucat un rol important în istoria omenirii, iar dovezile legate de o astfel de ambarcațiune au apărut acum 2.300 de ani. Potrivit lui Aristotel, în anul 332 î.Hr., marinarii lui Alexandru cel Mare ar fi folosit o cameră submersibilă. Pe de altă parte, cercetătorii susțin că un submarin primitiv ar fi existat chiar în China Antică în jurul anului 200 î.Hr. Primul design de submarin a fost proiectat de William Borne în anul 1578, dar prima ambarcațiune de acest gen a fost construită de olandezul Cornelius Drebbel în anul 1620.
Putea transporta 12 vâslași și ajungea la o adâncime de 20 de metri
Submarinul inventatorului danez Cornelius Drebbel construit din lemn putea transporta 12 vâslași și, surprinzător pentru acele vremuri, ajungea la o adâncime de 20 de metri, putându-se deplasa cu 10 km/oră. Interesant este faptul că acest vas a avut carena exterioară din piele pusă pe un cadru de lemn, iar vâslele ieșeau din părțile laterale. De asemenea, acestuia i-au fost montate tuburi de aer până la suprafață, pentru a-i furniza oxigen. Constructorul însuși a dorit să arate abilitățile submarinului său și drept urmare a manevrat „opera” sub ape, mai exact sub râul Tamisa, de mai multe ori, la adâncimi de trei sau patru metri, reușind să stea în adâncuri timp de trei ore.
Însuși Regele James I al Angliei a testat un model bazat pe principiile lui Drebbel
Pus în fața unui asemenea lucru nemaiîntâlnit, poetul olandez Constantijn Huygens, care a fost martor la teste, a notat despre felul în care această „invenție îndrăzneață” putea fi folosită în caz de război, atacând și scufundând navele inamice. Mai târziu, oameni de vază ai vremii au recunoscut la rândul lor ce potențial militar are submarinul lui Drebbel. De-a lungul timpului, au existat alte modele de submarine care s-au bazat pe aceleași principii. Potrivit unei legende, însuși Regele James I al Angliei s-ar fi urcat într-unul dintre acestea pentru a arăta cât de sigur este, dar în ciuda demonstrațiilor, invenția lui Drebbel nu a reușit să stârnească interesul Marinei britanice.
„Țestoasa“, un dispozitiv în formă de ou, a fost submarinul militar folosit pentru prima oară cu succes în luptă în timpul Revoluției Americane, în 1775
„Vasul secret“ al tâmplarului Nikonov
Tot de forma unui butoi a fost un alt submarin pe care l-a dorit Ţarul Petru cel Mare. Povestea acestuia a început în urma unei scrisori pe care tâmplarul rus Iefim Nikonov i-a scris-o în 1718 țarului, în care a afirmat că poate realiza „un vas secret” capabil să se deplaseze pe sub apă și să distrugă vase inamice. Fascinat, țarul l-a invitat la Sankt Petersburg și i-a cerut să înceapă construcția. În anul 1721, tâmplarul a finalizat un submarin din lemn, de forma unui butoi, vasul fiind testat în prezența lui Petru cel Mare care, încântat de rezultate, i-a poruncit lui Nikonov să construiască un vas de luptă de mărime mare. Așa a luat naștere un submersibil dotat cu „tuburi de foc”, o armă asemănătoare cu aruncătoarele de flăcări, ba mai mult, Nikonov l-a dotat și cu o trapă prin care oamenii puteau ieși afară pentru a distruge cala vaporului inamic. Prima încercare a avut loc în toamna lui 1724, când acesta s-a scufundat, întrucât a lovit fundul apei, iar echipajul, în frunte cu tâmplarul, s-a salvat printr-un miracol. Țarul nu s-a supărat și l-a sprijinit pe tâmplar să îmbunătățească designul, iar un an mai târziu, după ce Petru cel Mare a trecut la cele veșnice, a avut loc un al doilea test al vasului secret, care s-a soldat cu un eșec. Tot un fiasco a fost și cea de-a treia încercare în anul 1727, iar în final, Comisia Amirală din Marina Imperială Rusă l-a acuzat pe Nikonov că a abuzat de fonduri publice și l-a trimis să lucreze pe un șantier naval de pe Volga.