de Sorin Dumitrescu şi Daniel Şuta

Trebuie să fim foarte atenţi la deciziile pe care le luăm, pentru că Divinitatea ne lasă să facem alegerile, după care primim răspunsul sub formă de plată sau răsplată. Doctrina Liberului Arbitru individual este larg răspândită atât în religie, cât şi în psihologie. Ea susţine că individul este liber să-şi aleagă gândurile şi acţiunile şi chiar trebuie să le aleagă. O alegere slabă sau greşită poate conduce la suferinţă, pe când o alegere fericită sau corectă poate duce la fericire.

Noi alegem suferinţa sau fericirea

Responsabilitatea, aşa cum este ea definită în mod convenţional, spune că suferinţa sau fericirea cuiva sunt rezultatele directe ale alegerii sale liber exprimate. Totuşi, nicio învăţătură tradiţională nu îndrăzneşte să afirme că o alegere corectă va conduce întotdeauna spre fericire, pentru că există mereu şi rezultatul karmic al alegerilor trecute ce trebuie îndurat. Aşadar cauzalitatea şi şansa limitează câteodată rezultatele alegerilor cuiva. Mai mult, nicio alegere nu poate fi în întregime liberă, datorită factorilor genetici şi a condiţionărilor trecute, care sunt mereu componente inseparabile. Liberul Arbitru este, aşadar, opţiunea personală a fiecăruia de a modela întreaga energie astrală primită în scopul atingerii misiunii pe Pământ, în deplină concordanţă cu planul său de viaţă. Fiecare se naşte când a conştientizat, cu ajutorul îngerului păzitor, planul său de viaţă, dar şi când se creează conjunctura astrală optimă pentru începerea concretizării acestui plan de viaţă. Dumnezeu face începutul, omul continuă prin Liberul Arbitru şi alege. Uneori bine, alteori nu. Viaţa terestră a omului este formată rareori şi din momente în care Liberul Arbitru este mai mare, mai mic sau chiar deloc. Acest moment, cu Liber Arbitru zero, nu-i mai dă omului nicio şansă de alegere, el trebuie să-şi facă faptele bune dacă vrea să evite întreruperea planului de viaţă. Asta este valabil pentru cei care vin înapoi încărcaţi cu o karmă negativă foarte grea şi acum au de recuperat enorm pentru a se echilibra balanţa.

Niciodată Dumnezeu nu va interveni în deciziile noastre

Trebuie să facem fapte bune, pentru a ne apropia de ceea ce am fost înainte de căderea în păcat. Să depăşim orgoliul omului care nu este altceva decât Liberul Arbitru personal orientat greşit. Îndumnezeirea oamenilor se va putea produce numai în absenţa păcatelor, care o încetinesc şi o blochează. Ieşirea din Legea Karmei se va face numai dacă vom face fapte bune şi ne vom ruga pentru iertarea păcatelor noastre, dar cu Liberul Arbitru îndreptat spre conştientizarea Duhului Sfânt din noi. Mântuirea omului se va realiza pe trei căi: Harul Divin, Credinţa şi fapte bune. Datorită Liberului Arbitru evoluţia întregii creaţii poate fi influenţată la un moment dat. Sfântul Apostol Pavel zice: „Orice săvârşiţi cu cuvântul sau cu lucrul, pe toate întru numele Domnului Iisus Hristos să le faceţi” (Coloseni 3, 17). Orice fapte rele ar face omul la un moment dat, trebuie să fie compensate prin fapte bune. Faptele bune şi iubirea trebuie aduse în manifestare, întrucât atât timp cât rămân la stadiu de intenţie, nu vor fi recompensate niciodată. Sfântul Ioan Scărarul se mira de ciudata noastra condiţie: „Cum se face că, avându-L pe Dumnezeul Atotputernic, pe îngeri şi pe sfinţi ca ajutoare pentru practicarea virtuţilor, şi doar un singur Viclean pentru a ne ispiti spre păcate, suntem cu toate acestea mai uşor îndreptaţi spre patimi şi spre vicii decât spre virtuţi?”. Firea noastră coruptă de neascultare şi lumea, cu ispitele ei multiple pot uşor conduce Liberul nostru Arbitru spre greşeală. Şi niciodată Dumnezeu nu va interveni, lăsându-ne exclusiv luarea de decizii.

Este un instrument de călire a propriei voinţe în scopul evoluţiei spirituale

Liberul Arbitru trebuie înţeles întotdeauna ca un Dar Divin. El ar trebui să fie traducerea în manieră personală a Mesajului Divin. Prin gânduri, vorbe şi fapte omul influenţează chiar inconştient tot ce-l înconjoară. În momentul în care în tot ceea ce face îşi utilizează la maximum Liberul Arbitru, totul se amplifică. Datorită Liberului Arbitru, evoluţia întregii creaţii este influenţată în fiecare moment, dar puţini sunt cei care conştientizează aceste consecinţe. Liberul Arbitru este opţiunea personală a fiecărui individ de a modela întreaga energie astrală primită în scopul atingerii misiunii sale pe Pământ, în deplină concordanţă cu planul său de viaţă. Datorită lui, omul are posibilitatea de a-şi alege singur calea propriei evoluţii: conform voii sale sau conform Voii Domnului. Este un instrument de călire a propriei voinţe în scopul evoluţiei spirituale. Pentru cunoaşterea Divinităţii nu este suficient să avem credinţă şi să căutăm binele, ci trebuie să şi aplicăm practic această credinţă, iar căile prin care putem face asta cel mai bine sunt iubirea şi rugăciunea. Tatăl Ceresc a dat dreptul fiecărei fiinţe umane la un Liber Arbitru, iar paradoxul înţelepciunii acesteia este că orice fiinţă este cu adevărat liberă atunci când trăieşte în legile divine şi cu Tatăl Ceresc în suflet.

Sănătatea e strâns legată de calea pe care mergem

Fiecare dintre noi are un plan de viaţă, care nu este altceva decât traiectoria optimă pentru evoluţia spirituală. Beneficiem de o stare bună de sănătate, de un corp sănătos, în măsura în care, în existenţele noastre anterioare, gândurile, vorbele şi faptele noastre s-au aliniat pe principii spirituale. Viciile, gândurile, vorbele şi faptele rele slăbesc starea de sănătate a omului, iar el este tot mai puţin capabil să-şi ducă până la capăt planul de viaţă. Omul are posibilitatea în majoritatea cazurilor, exceptând cazurile rare de karmă grea, să acţioneze conform voinţei sale, adică conform Liberului Arbitru. Consecinţele faptelor îi vor arăta întotdeauna dacă a făcut bine sau nu, cu alte cuvinte dacă a ales cum trebuie. Iată cum descrie ideea de Liber Arbitru Irineu, episcop de Lugdunum (Lyon de astăzi), care a trăit între 130 şi 202: „Dumnezeu l-a făcut pe om liber de la bun început, astfel că el era stăpân pe puterea sa la fel ca pe sufletul său, liber să-L urmeze pe Dumnezeu, fără să fie constrâns de El. Căci la Dumnezeu nu există constrângere, ci doar o voinţă bună. El dă sfat bun tuturor. Nu numai în lucrările noastre, ci chiar şi în credinţă. Libertatea de alegere a omului sub propriul său control este păstrată de Domnul care spune: «Să fie după credinţa ta!»”.

Liberul Arbitru este opţiunea personală a fiecăruia de a modela întreaga energie astrală primită în scopul atingerii misiunii pe Pământ, în deplină concordanţă cu planul său de viaţă

„Orice săvârşiţi cu cuvântul sau cu lucrul, pe toate întru numele Domnului Iisus Hristos să le faceţi“ (Sfântul Apostol Pavel; Coloseni 3, 17)

Nu trebuie să fie confundat cu libertatea

Este foarte important să nu confundăm Liberul Arbitru cu libertatea. Sunt două noţiuni absolut total diferite. Libertatea este libertatea de a acționa în cadrul unei comunități. Libertățile sunt limitate de comunități. Diferite comunități constrâng și protejează uneori libertățile în moduri diferite. Limitările și protecția libertății pot fi incoerente chiar și în cadrul comunităților. Comunitățile creează și aplică limite pentru membrii comunității, pentru libertatea lor de a acționa prin reguli sau legi. Regulile sau legile sunt în general negative, punând limite libertății. Oamenii trăiesc în multe comunități, de la relațiile noastre cu familiile noastre, familiile noastre extinse, grupurile noastre comunitare, angajatorii noștri, organizațiile noastre de muncă, organizațiile profesionale, guvernele locale, naționale și internaționale, corporații, grupuri religi- oase și multe altele.