de Silviu Ghering şi Adrian Barna
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puţin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare şi curat al bogăţiilor şi frumuseţilor uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Celebrul Gustave Eiffel, amprentă permanentă în centrul... Iaşului!
Alexandre Gustave Eiffel nu mai are nevoie de nicio prezentare: este „tatăl” celebrului turn din Paris, dar și al nu mai puțin celebrei Statui a Libertății din portul Liberty Island al New York-ului, la care a proiectat și a realizat scheletul metalic din interiorul zidăriei. Faimosul inginer și arhitect francez, expert în construcții cu schelet metalic și elemente prefabricate metalice, și-a lăsat amprenta și în România, în centru Iașiului: Grand Hotel Traian din Piața Unirii a fost ridicat după un proiect al său, de firma sa de construcții, între anii 1879 şi 1882.
Stil neoclasic francez, pe o structură metalică, o mare noutate la acea vreme
„Grand Hotel Traian este construit pe un schelet metalic cu elemente prefabricate metalice, o mare noutate la sfârșitul secolului al XIX-lea, umplute cu zidărie uşoară de cărămidă și deschideri ample pentru vitrine şi numeroase ferestre. Stilul arhitectural este un «Beaux Arts» redus la esenţă, aproape industrial, tipic şi altor edificii ridicate de Gustave Eiffel în alte locuri ale planetei. Clădirea reprezintă o minunăţie a ingineriei şi arhitecturii epocii victoriene, bine păstrată şi întreţinută de proprietarii hotelului. Momentul de glorie pentru Grand Hotel Traian a venit în timpul Primului Război Mondial, când a găzduit chiar guvernul României, refugiat în Moldova, iar Iaşi a fost capitala temporară a ţării, cu majoritatea teritoriului ocupat de Puterile Centrale sub conducerea forţelor armate ale Imperiului German”, descrie clădirea monumentală cunoscutul arhitect Valentin Mandache.
În judeţul Iaşi au fost construite după planurile lui Gustav Eiffel și podul de cale ferată peste râul Prut, în dreptul localităţii Ungheni, comandat şi construit sub jurisdicţia Imperiului Rus, care lega „provincia de frontieră“ Basarabia cu România (1876), şi mausoleul familiei P.P. Carp de la Ţibăneşti (1885), și fosta Hală Mare din Iași (1883, dărâmată la începutul anilor ’60)