de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu
Potrivit specialiștilor, „istoria vestimentației este o istorie a protestului”. O privire de ansamblu asupra legăturii dintre moda unei epoci și nevoia de emancipare și de progres este de natură să ofere argumente acestei seculare conexiuni.
Scandalul secular al pulpelor dezgolite
De-a lungul secolelor, nenumărate stiluri de modă s-au identificat cu o mișcare de protest sau alta. Unul dintre simbolurile vestimentare care au greutate și în prezent vine din secolul al XII-lea, când călăii, deținuții și circarii, obligați să poarte haine cernite, au lansat veșmintele cu dungi verticale, pentru a protesta față de ideea bisericii că sunt diferiți, în afara societății și a moralei creștine. Numite la început „dungile păsărilor în colivie”, aceste modele au ieșit în scurt timp din cercul închis al celor care le-au lansat și au devenit un trend care s-a păstrat până astăzi. Un alt protest, de această dată al bărbaților, s-a înregistrat în secolul al XVII-lea, în timpul domniei Regelui Charles al II-lea și al Restaurației britanice. Femeile au început să intre în teatru, interpretând roluri de bărbați, dar asta însemna că se costumau bărbătește și asta le lăsa pulpele dezgolite. Acest aspect a fost considerat scandalos și a generat interdicția purtării pantalonilor de femei pentru încă 300 de ani.
Albul sufragetelor din 1920, în Congresul SUA din 2020
Celebrele femei care au luptat încontinuu până când au obținut dreptul de vot, în frunte cu Susan B. Anthony și Elizabeth Cady Stanton, etalau în vestimentație trei culori-mesaj pentru mișcarea lor: roșul ca simbol al loialității, galbenul ca omagiu pentru statul Kansas și albul predominant, reprezentând puritatea. Dintre acestea, ultima a rezistat testului timpului pentru 100 de ani și nu pare să-și fi pierdut puterea din anii 1919-1920. În interiorul Congresului SUA care asista la discursul despre starea națiunii în 2020, o mare de rochii albe s-a putut vedea în sală, ca protest tăcut al membrelor forului politic al Statelor Unite față de inechitățile economice dintre femei și bărbați, care persistă și la un secol de la obținerea dreptului de vot.
Cerceii supradimensionați vin de la… Revoluția Franceză
Supraviețuitorii epocii supranumite „Teroarea”, din Franța postrevoluționară a secolului al XVIII-lea s-au constituit într-o grupare care a protestat cu ajutorul modei față de era teribilă pe care o traversa societatea. Erau supranumiți „Incredibilii” și au început prin a șoca Parisul celei dintâi Republici Franceze, în ciuda restricțiilor de tot felul și a atmosferei de groază și de represiune care domnea în toată țara. Curajul acestor oameni era cu atât mai mare cu cât orice etalare de lux era considerată simpatie față de defuncta monarhie și pedepsită rapid și aspru, inclusiv cu trimiterea la eșafod. Dar „Incredibilii” au început să poarte cercei supradimensionați, pantaloni evazați, funde foarte mari, rochii inspirate din statuile Greciei antice, care le puneau în evidență linia corpului într-un mod îndrăzneț. Tot ce a început ca o satiră a sfârșit nu doar prin a cuceri moda întregii țări, dar elementele definitorii ale acelei mișcări de protest sunt vizibile și în mileniul trei, care aduce periodic în prim-planul modei bijuteriile supradimensionate sau pantalonii largi.
Bereta tuturor revoluțiilor
Mulți specialiști afirmă că una dintre cele mai definitorii piese pentru legătura dintre protest și modă este bereta. Asociată inițial cu cultura franceză, bereta a devenit emblema tuturor revoluțiilor, fiind puternic popularizată de Che Guevara și ajungând să fie asociată cu ideea de rebeliune. Dispariția lui Guevara nu a diminuat cu nimic popularitatea beretei. Dimpotrivă. Piesa a fost adaptată mișcării Black Panther, din California, organizație de tip socialist care a luptat în anii 1960 pentru drepturile persoanelor de culoare și ai cărei adepți asortau la berete veste de culoare neagră. Cinci decenii mai târziu, în concertul său de la Super Bowl, din anul 2016, Beyoncé și toată trupa sa de dansatori etalau berete în cadrul show-ului care arăta că legătura dintre aceste piese, modă și ideea de protest nu a încetat, practic, niciodată.
Împotriva obligativității tocurilor
Există femei care aleg să poarte tocuri înalte la serviciu, pentru că așa le place sau acesta este stilul lor. Doar că în Japonia, acest tip de încălțăminte este obligatoriu. Ca orice constrângere, a stârnit și o reacție de respingere. Astfel, a apărut mișcarea #KuToo, inițiată de Yumi Ishikawa, care a postat pe rețelele de socializare imagini cu femeile japoneze cu picioarele pline de răni și de bătături de la încălțămintea impusă. Într-o societate care nu promovează etalarea emoțiilor în public, mișcarea a generat și lansarea unei petiții prin care semnatarele au cerut să fie stipulat prin lege că patronii nu pot obliga angajatele să poarte tocuri înalte la serviciu. În anul care a trecut de la lansarea acestui protest, mai multe companii au renunțat la această cerință.
Semnul păcii, de la marșurile antirăzboi la defilările Moschino
Unul dintre simbolurile imaginate ca stilizare a protestului față de război și care a cucerit întreaga planetă este cel realizat de designerul britanic Gerald Holtom. La început, în anii 1960, acest semn simboliza lupta pentru dezarmare nucleară și a intrat în moda tinerilor londonezi. Dar în deceniul următor, semnul a făcut istorie, trecând Atlanticul și intrând în cultura fashion ca marcă de top, ilustrată pe piesele cu mesaj, de la bijuterii și tricouri la instrumente muzicale și drapele. Cum războaiele nu au încetat, practic, niciodată, și nici mișcările de protest la adresa acestui tip de violență umană, povestea semnului stilizat al păcii merge mai departe. Unele dintre locurile în care este etalat deseori sunt podiumurile de modă, defilările celor mai mari branduri și colecțiile cele mai renumite, de la Moschino la Ralph Lauren, Michael Kors, Stella McCartney, Phillip Lim sau Alexander Wang incluzând frecvent acest simbol.
Tricoul şi sloganul
Celebrul designer britanic Vivienne Westwood a avut, cu câteva decenii în urmă, ideea de a imprima pe tricouri mesaje cu încărcătură politică sau socială. Ceea ce începea cu faimosul său proiect intitulat Anarchy a devenit un trend mondial și unul dintre cele mai populare moduri de a protesta public. În anul 1984, designerul Katharine Hamnett dădea mâna cu premierul Margaret Thatcher purtând un tricou pe care era un mesaj antinuclear; imaginea a făcut înconjurul presei din toată lumea. Tendința nu a făcut decât să se accentueze, colecția Dior din anul 2017 intrând în istorie cu piesele imprimate cu sloganul „We Should All Be Feminists” („Toți ar trebui să fim feminiști”).