de Sorin Dumitrescu şi Adrian Pătrăuceanu
Cernobîl, localitatea ucraineană unde s-a petrecut, în 1986, cel mai mare accident nucelar, nu a rămas o pustietate unde nu mai calcă picior de om. Dimpotrivă, la peste 30 de ani de la catastrofă el s-a transformat, ceea ce ar fi părut cu ani în urmă o utopie, într-un obiectiv turistic foarte căutat și care acum se află într-o firească perioadă de recul privind interesul vizitatorilor numai din cauza pandemiei de coronavirus care a zguduit întreaga planetă.
Turism negru cu 100 de euro
Astăzi, la Cernobîl se face „turism negru” - cum se numesc excursiile în zone calamitate: vin curioși din întreaga lume care, cu circa 100 de euro, își satisfac curiozitatea morbidă. Imediat după accident zona a fost evacuată şi a rămas aşa pe o rază de 30 de kilometri, din cauza radiaţiilor otrăvitoare care urmau să transforme locul într-un deşert. Experţii estimau că abia în anul 2525 emisiile radioactive vor ajunge la un nivel normal. Cu toate acestea, la Cernobîl („iarbă neagră”, în traducere) flora şi fauna prosperă și nu puțini sunt cei care nu pot oferi o explicație științifică asupra acestui fenomen. „Oamenii vin atraşi de toate aceste mărturii ale vieţii în comunism, de atmosferă, de poveştile fascinante, dar atât de triste pe care le descoperă aici”, a declarat, pentru CNN, Dominik Orfanus, ghid şi CEO al Chernobylwel.com, companie care organizează excursii la Cernobîl din 2008. Turismul negru are parte la Cernobîl de același decor de peste trei decenii. Nimic nu e schimbat din 1986, sălbăticia zonei, și contrastul dintre trecut şi prezent fac din Cernobîl o destinaţie de neratat pentru fotografi. Cele mai multe fotografii se fac la parcul de distracţii din Pripiat, niciodată folosit. Deschiderea oficială fusese programată pentru 1 mai 1986, dar oraşul a fost deja evacuat cu câteva zile înainte.
Medicii susțin că radiațiile sunt inofensive acum
Turismul înseamnă bani mulți și banii pot schimba inclusiv optica unor medici care susțineau sus și tare că radiațiile vor persista sute de ani. Brusc, aceștia și-au revizuit pozițiile și afirmă că nu mai există niciun pericol pentru turiștii care vin aici. Acum, specialiştii Centrului Medical de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Poluării Radioactive declară că turismul în zona de excludere Cernobîl este absolut inofensiv pentru sănătate, încă din 2012. Potrivit departamentului de coordonare, planificare şi analiză al cercetărilor ştiinţifice al Centrului, turul de o zi şi chiar o excursie de câteva zile în zona de excludere Cernobîl sunt inofensive pentru sănătatea umană. Medicii mai spun că doza de radiaţii în timpul unei excursie este comparabilă cu cea care poate fi primită zburând deasupra acestui teritoriu în aeronavă.
Cinci minute în camera de control a Reactorului 4
Turiştii au de acum acces și în camera de control a Reactorului 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, însă curioşii nu pot intra decât purtând echipament de protecţie şi nu pot sta mai mult de cinci minute. În luna iunie a anului 2019 președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în mod oficial Cernobîlul drept o atracţie turistică cu ocazia inaugurării unui „clopot” gigantic din beton construit pentru a izola locul accidentului de exterior. Însă acest oraş-fantomă din Ucraina devenise de mai mult timp o destinaţie pentru turiştii curajoşi - părţi din oraş fiind accesibile de mai bine de zece ani. În luna mai rezervările pentru tururi turistice ale oraşului au crescut cu 30% după lansarea seriei HBO cu acelaşi nume, care tratează circumstanţele producerii acestui dezastru şi lupta pentru stoparea contaminării şi izolarea reactorului distrus. Însă Reactorul 4 rămăsese închis pentru publicul larg, cu excepţia celor câţiva cercetători şi lucrători de decontaminare care îl mai vizitau. Acum, companiile turistice care oferă tururi ale Cernobîlului au confirmat faptul că se poate vizita chiar şi camera de control a acestui reactor, conform CNN, citat de Live Science. Această incintă, de unde era urmărită activitatea Reactorului 4, a fost puternic afectată de explozie. Ea se află sub noul clopot de beton instalat recent, dar în exteriorul sarcofagului originar.
Obligați să poarte costume speciale
Nivelul radiaţiilor din această incintă este de 40.000 de ori mai mare decât cel normal. Turiştii care se înscriu să viziteze camera de control vor trebui să poarte echipament de protecţie şi nu vor putea rămâne înăuntru mai mult de cinci minute. După vizită, turiştii vor trebui să treacă prin nişte teste radiologice pentru a se măsura nivelul radiaţiilor la care au fost expuşi. Ei trebuie să treacă prin puncte de control a radiaţiilor atât la intrare, cât şi undeva la mijlocul traseului prin Cernobîl şi apoi la încheierea vizitei. De asemenea, vizitele la Cernobîl nu se fac decât în cadru organizat, turiştii neavând voie să se aventureze în oraşul-fantomă pe cont propriu. Potrivit specialiştilor, explozia de la Reactorul 4 al Centralei nucleare Cernobîl, Ucraina, din 26 aprilie 1986, a generat radiaţii cât 500 de bombe nucleare de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită cu un „sarcofag” de beton. După accident au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare de teren agricol, iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisă plantarea de păduri. Un nor radioactiv a acoperit Europa de Nord, apoi Europa de Est, expunând populaţia acestor zone la radiaţii de 100 de ori mai mari decât cele normale. Se considera atunci că vom asista la o nenorocire generalizată din cauza radiaţiilor, iar zona Cernobîl va deveni un deșert pentru cel puțin 500 de ani.
Era neanvelopat
În accidentele nucleare la centralele electrice, contaminarea mediului este semnificativ redusă sau chiar stopată dacă reactorul este anvelopat - adică are înveliş de protecţie din beton armat, cu o grosime de 1-2 metri, care reţine mare parte dintre radiaţii. Sovieticii au construit la Cernobîl o centrală nucleară care imita modelul de reactor CANDU, dar care era neanvelopat şi folosea ca moderator grafitul, și nu apa grea. La 26 aprilie 1986, grafitul din Reactorul 4 de la Cernobîl a luat foc şi a explodat. Locuinţele şi fermele abandonate, adică potenţialul deşert, s-au transformat între timp în mlaştini şi păduri devenite cămin pentru numeroase specii de animale. Luate prin surprindere de faptul că sălbăticiunile nu au ţinut cont de restricţiile impuse de contaminare, autorităţile din Ucraina au transformat zona Cernobîl într-o rezervaţie naturală. Regiunea este, spre surprinderea cercetătorilor, una dintre cele mai mari rezervaţii naturale din Europa, fără nicio intervenţie din partea oamenilor. Acum, trăiesc acolo căprioare, lupi, cai sălbatici, mistreţi, fauna din pădurile zonei temperate!
Erau pregătite şi excursii pentru românii amatori
La 33 de ani de la explozie, interesul românilor de a vizita Cernobîl a crescut mult, datorită serialului. Motiv pentru care o companie românească de turism din București a hotărât să includă în pachetul de excursii pentru anul 2020 și această zonă. Lucian Bădîrcea, directorul agenției de turism, a explicat cum s-a ajuns la acest obiectiv: „Ideea a fost generată și datorită succesului acestui serial celebru «Cernobîl». Mai mult, avem un departament specializat care e dedicat în a căuta programe neobișnuite și excentrice. Excursia de cinci zile include o vizită în orașul-fantomă Pripiat, abandonat de locuitori în câteva ore de la dezastru, și la clădirea care a fost primul centru de urgenţă din zona secretă Cernobîl”. 395 de euro de persoană ar fi trebuit să plătească românii care doreau să viziteze Cernobîlul, primul tur fiind programat pentru data de 28 aprilie 2020. A rămas doar un proiect pentru că pandemia de COVID-19 nu ține cont de planurile doritorilor de excursii tari.