de Ştefania Băcanu şi Florica Pintea
Depresia, asociată cu alcoolul, sunt două dintre cele mai întâlnite tulburări de sănătate mentală. Una o declanşează pe cealaltă, iar în combinaţie provoacă o mulţime de consecințe medicale, psihologice, familiale, economice și sociale. Cu siguranţă, aţi auzit deseori expresiile: „eu nu sunt alcoolic” sau „eu beau doar la ocazii”, însă, de multe ori, realitatea este alta, una mult mai dură. Unii alcoolicii ştiu că sunt pe marginea prăpastiei, dar nu se pot opri. E ca nevoia de apă sau de hrană. Iar dacă o fac, se adâncesc şi mai tare în negura fără fund. Psihologul Liviu Elefterie (medalion) a explicat ce se întâmplă atunci când consumaţi alcool în cantităţi mari şi cum se ajunge la depresie. O astfel de problemă atrage după sine consecinţe grave atât pentru persoana în cauză, cât şi pentru cei din jur.
„Dopamina și serotonina produc gânduri pozitive”
- Care sunt factorii declanşatori ai depresiei?
- Trebuie să începem prin a face o diferență foarte clară între starea depresivă și tulburare depresivă în sine. Depresia are foarte mulți factori și complexitatea lor ne poate duce în discuții interminabile. Aceștia pot fi biochimici, interpersonali, comportamentali și cognitivi, iar depresia poate fi cauzată de unul sau de mai mulţi factori. Conflictele și pierderile unor relații, nivelul ridicat de stres sau scăderea numărului de evenimente plăcute pot cauza, de asemenea, această stare. Vulnerabilitatea genetică, factorii de stres, unele medicamente, droguri, alcool și afecțiunile medi- cale pot afecta modul în care creierul reglează starea de spirit.
- De ce apare anxietatea după o noapte în care am consumat alcool?
- Dacă deja suferim de depresie, s-ar putea să ne simțim și mai rău, deoarece alcoolul ne poate mări intensitatea emoțiilor, activează sistemul de recompensă din creier și declanșează eliberarea de dopamină și serotonină. Astfel că, alcoolul pare, adesea, să aibă un efect stimulant la început, însă după terminarea efectului, nivelul dopaminei este mai mic decât era înainte de consum și acest lucru amplifică depresia. Dopamina și serotonina produc emoții pozitive care ne fac să ne simțim bine și ne ajută să ne întărim dorința de a bea.
Rezultatul unui intens dezechilibru chimic
- Ce se întâmplă în creierul nostru?
- Deși au fost multe cercetări în acest domeniu complex, există încă multe lucruri pe care nu le știm. Depresia nu este pur și simplu rezultatul unui „dezechilibru chimic”, pentru că avem suficientă substanță chimică pentru creier. În schimb, depresia poate fi privită ca o oprire comportamentală, ca răspuns la situații copleșitor de negative, în care avem un control personal redus, nu avem resurse pentru a le face față și avem puțin confort în ceea ce privește sprijinul social. Răspunsul se reflectă în numeroase operații ale creierului, cum ar fi dificultatea de memorie, încetinirea gândirii, incapacitatea de a simți plăcere, pierderea poftei de mâncare, interesului pentru sex și percepția sporită a durerii. Studiile de neuroimagistică arată modificări ale funcției creierului la persoanele deprimate și sunt, în general, asociate cu afectări ale conectivității dintre zonele creierului care lucrează în mod normal împreună. Studiile arată, de asemenea, că astfel de modificări sunt reversibile odată ce depresia dispare.
- Putem avea şi episoade depresive severe?
- Sigur că da. Consumul abundent și regulat este asociat cu simptome de depresie, deși poate fi dificil să separăm cauza și efectul atunci când cele două merg împreună. Se știe că alcoolul afectează mai multe sisteme chimico-nervoase, care sunt importante în reglarea dispoziției. Dacă simptomele depresiei sunt cauzate de dependența de alcool, oprirea consumului de alcool ar trebui să aducă o îmbunătățire semnificativă.
„Întrerupe funcția naturală de protecție a corpului”
- Cum te refaci după o experienţă traumatizantă, stropită cu mult alcool?
- Trauma este simţită ca o emoție puternică pe care nu o putem controla, iar alcoolul afectează chiar zonele creierului, ce ajută la reglarea emoțiilor. S-ar putea să începem să bem pentru a uita ce ne trece prin minte, dar odată ce impulsul inițial începe să se epuizeze, s-ar putea să ajungem să ne adâncim în aceste sentimente. De asemenea, scad inhibițiile, așa că, dacă încercăm să ascundem emoții precum tristețea sau furia, acestea pot apărea, chiar amplificate, atunci când bem. De obicei, creșterea consumului de alcool nu ajută. Este posibil să înrăutățească stările de dispoziție negative, împreună cu sănătatea fizică. Alcoolul poate diminua inițial efectele traumei și poate ajuta la gestionarea suferinței asociate. După un eveniment traumatic, o persoană poate bea pentru a face față anxietății, depresiei și iritabilității. Când experimentăm un eveniment traumatic, creierul eliberează endorfine care ajută la amorțirea durerii fizice și emoționale. Cu toate acestea, consumul de alcool întrerupe funcția naturală de protecție pe care o făcea deja corpul şi crește iritabilitatea, depresia și senzația de gardă.
- Care este legătura dintre depresie şi alcool?
- Există o legătură foarte strânsă între ele și de cele mai multe ori nu se poate stabili care apare prima, dar sigur este că ambele se potențează una pe altă. Din păcate, ambele sunt un răspuns normal la o situație anormală! Și este bine să înțelegem că, în majoritatea cazurilor, trauma este piatră de temelie pentru depresie dar și pentru abuzul de alcool, iar reacția la acele traume este una de a echilibra stările emoționale pe care persoana nu le poate gestiona.
„Creşterea furiei ne poate determina să devenim agresivi şi abuzivi“
- Acest aspect duce şi la agresivitate?
- Alcoolul reduce inhibițiile și ne face să ne temem mai puțin de consecințele potențiale ale apariției furiei, sporind probabilitatea unei „explozii”. În cele din urmă, alcoolul afectează foarte mult abilitățile de luare a deciziilor și de judecată, ceea ce face să pierdem controlul furiei și să ne fie foarte dificil să nu reacționăm agresiv. Inhibițiile reduse ne pot determina să luăm decizii pe care în mod normal nu le-am lua. Acest lucru, combinat cu schimbări de dispoziție dese, poate avea efecte neplăcute. Creșterea furiei ne poate determina să ne luptăm cu o persoană dragă, să devenim agresiv și abuziv, în timp ce o tristețe extremă sau disprețul de sine ne poate duce la simptome intense de depresie.