de Călin Popa şi Daniel Şuta
Sindromul afecțiunii care ține de schimbarea anotimpului este recunoscut ca atare în lumea medicală și este un fenomen care ține de foarte mulți factori. Potrivit unor studii recente, patru din cinci pământeni experimentau o formă de astenie de sezon rece încă dinainte de instituirea măsurilor restrictive generate de pandemia de COVID-19.
Bătăile cu bulgări combat anxietatea
O cercetare de anvergură, derulată pe mii de americani, realizată la comanda unui brand de fashion, a evidențiat faptul că majoritatea pământenilor se pregătesc de un sezon rece marcat de astenia care vine odată cu schimbarea anotimpului, pentru 2020 agravată de restricțiile pandemiei. În primul rând, s-a constatat faptul că 47% dintre respondenți estimează că vor sta în interiorul locuinței și mai mult timp decât în mod obișnuit, ceea ce le va accentua anxietatea. În același timp, alte 51 de procente dintre cei chestionați declară că vor încerca să combată efectele asupra sănătății mintale ale măsurilor restrictive ieșind cât se poate de mult în aer liber. Printre activitățile pe care abia le așteaptă mare parte dintre persoanele care au răspuns la sondaj se numără bătăile cu bulgări de nea, ridicarea de oameni de zăpadă sau tăvălitul în pătura de omăt.
Iritabilitate pe motiv de… desfrunzirea arborilor
Pe de altă parte, respondenții au enumerat cele mai importante motive pentru care vor resimți simptomele sindromului de schimbare de anotimp, peste care se suprapune stresul crizei sanitare mondiale. Astfel, pe primele locuri se află teama de temperaturi scăzute, de gripa sezonieră, precum și de creșterea facturilor la utilități. Surprinzător, în top au intrat și motive neașteptate, cum sunt purtarea puloverelor (care irită), necesitatea de a dezgheța mașina sau desfrunzirea arborilor. „Am vrut să aflăm cum vor gestiona americanii perioada de restricții dublată de astenia pe care o cunoaștem cu toții. Am descoperit, printre altele, că oamenii își centrează preocupările pe menținerea extremităților la căldură, indiferent dacă sunt la adăpost sau în aer liber. Mâinile, picioarele, fața și urechile sunt primele părți ale corpului menționate ca sensibile la frig”, detaliază un reprezentant al Heat Holders, compania care a comandat studiul.
Potrivit studiului derulat la New York, în top 20 al motivelor pentru care iarna generează o reacție de respingere intră lipsa luminii, prezența gheții pe carosabil, viscolul, buzele crăpate și… plictiseala
Meticuloşii, bulversaţi de schimbarea orei
Potrivit specialiștilor, adaptarea la ora sezonului rece se face mai greu, în special din cauza lipsei luminii soarelui din timpul iernii. În ansamblu, somnul se instalează mai greu, crește stresul, se poate instala depresia, mai ales în cazul persoanelor disciplinate și meticuloase, pentru care schimbarea de oră înseamnă bulversarea rutinei zilnice. Specialiştii avertizează şi că trecerea la ora de iarnă poate afecta echilibrul nutriţional, dând peste cap întregul metabolism. În plus, astenia de iarnă poate genera și tulburări emoționale, care duc la tristeţe, iritabilitate, pierderea interesului pentru activităţi de rutină și a capacităţii de concentrare. Demn de menționat este faptul că aceste simptome pot afecta persoane de toate vârstele, de la copii și adolescenți la seniori. În plus, din cauza carenţei de vitamine din cursul iernii, scade şi capacitatea de rezistenţă a organismului la afecţiunile obişnuite, suprasolicitarea vulnerabilizând corpul și, pe de altă parte, influențând negativ activitatea cerebrală, ceea ce are ca urmare scăderea tonusului intelectual.