de Călin Popa şi Dabiel Şuta
În ciuda atenționărilor cu privire la cât de intruzivă devine o parte a tehnologiei, un nou studiu constată că oamenii nu au nimic împotrivă, fiind de fapt mai dispuși să aibă încredere într-un computer decât în semenii lor.
Algoritmii iau din ce în ce mai multe decizii
Cercetătorii de la Universitatea din Georgia, SUA, afirmă că punctul de pornire al încrederii sporite a oamenilor în mașinării și algoritmi este sentimentul că sarcinile sunt provocatoare și nu le pot gestiona singuri. De aici încolo s-a ajuns până la alegerea următoarei melodii din lista de preferințe sau la găsirea unei piese vestimentare mai potrivite. „Algoritmii iau din ce în ce mai multe decizii zilnice în viața oamenilor, indiferent dacă aceștia își dau seama sau nu. Computerele sunt capabile să execute un număr mare de sarcini, iar lista se extinde practic în fiecare zi. Acest efect este mai puternic decât tendința oamenilor de a se baza pe sfaturile altor persoane”, explică expertul Eric Bogert.
Predispoziție de a apela la inteligenţa artificială
Pentru a-și demonstra observațiile, specialiștii americani au evaluat răspunsurile a 1.500 de persoane care au fost îndemnate să numere oamenii într-o serie de fotografii. Echipa a furnizat, de asemenea, participanților sugestii despre cum să facă acest lucru, generate fie de alte persoane, fie de algoritmi de computer. Pe măsură ce mulțimea din fotografii a devenit mai mare și mai dificil de numărat, voluntarii au fost mai predispuși să apeleze la sugestiile computerului, mai degrabă decât să meargă pe propriul instinct sau pe „înțelepciunea mulțimii”. Aaron Schecter, co-autor al studiului, a remarcat că numărarea sarcinilor este un mod perfect de măsurare a încrederii în computer: „Pe măsură ce numărul de figuri creștea în fiecare fotografie, sarcina devenea obiectiv mai dificilă. Oamenii percep că aici un computer va fi bun, așa că au recurs la acesta”.
Dependenţa poate genera discriminare
Doar pentru că un program de computer este o aglomerare de date nu înseamnă că nu există prejudecăți. Schecter notează că algoritmii de recunoaștere facială și de angajare au fost criticați recent, din cauza prejudecăților culturale integrate în programele respective. Acestea pot duce la inexactități atunci când se potrivesc fețele cu identitățile sau se examinează candidații calificați. „Una dintre problemele obișnuite atunci când vine vorba despre inteligența artificială este utilizarea acesteia pentru acordarea de credite sau aprobarea de împrumuturi. Deși este o decizie subiectivă, există o mulțime de cifre în acest proces - cum ar fi venitul sau scorul de credit - astfel încât oamenii consideră că aceasta este o treabă mai potrivită pentru un algoritm. Dar dependența poate duce la practici discriminatorii în multe cazuri, din cauza factorilor sociali care nu sunt luați în considerare de tehnologie”, punctează specialiștii americani, într-un comunicat. Totodată, cercetătorii avertizează că, atunci când este vorba despre un grad mai extins de încredere în algoritmi, e important să se știe cum ajung mașinile la decizii mai complexe. Echipa studiază în prezent modul în care oamenii se bazează pe algoritmi pentru a face judecăți creative și chiar morale. Aceste sarcini tradițional umane includ scrierea de opere originale de literatură sau stabilirea unei cauțiuni pentru infractori.