de Silviu Ghering și Adrian Barna
dPe drumul național 17 C, la 5 km de Năsăud și 18 km de Bistrița, se întinde satul Prislop, acum denumit Liviu Rebreanu, în care, la inițiativa și cu contribuția majoră a soției și fiicei scriitorului, dar și cu ajutorul nemijlocit al localnicilor, a fost ridicată în 1957, o casă țărănească specifică zonei, exact pe locul casei părintești a romancierului.
Satul și oamenii din romanul „Ion”...
Lângă aceasta, prin anii ’80, a fost ridicat un nou edificiu, prevăzut cu sală de conferinţe, biroul muzeografului, cabinet foto, sală pentru depozitare, dar şi un spaţiu pentru o expoziţie permanentă de carte, care cuprinde întreaga operă a lui Liviu Rebreanu, inclusiv numeroase traduceri în peste 20 de limbi străine. Satul natal al marelui romancier este Târlișua, un sat mic „care pe nici o hartă nu l-a descoperit, dar care totuși există”, după cum spunea însuși scriitorul. S-a ales Prislopul, însă, pentru că acolo şi-a petrecut Liviu Rebreanu anii decisivi pentru ampla sa carieră literară, satul şi oamenii regăsindu-se în mare parte în romanul „Ion”.
3,5 milioane de vizitatori în peste 60 de ani de când ființează...
Pe lângă masa de lucru la care şi-a petrecut Liviu Rebreanu momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea, incredibil de interesante sunt exponatele referitoare la operele sale. Cămaşa, pălăria şi cureaua adevăratului Ion, din romanul cu acelaşi nume, alături de mărgelele, năframa şi furca de tors ale Anei. Boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa din „Pădurea spânzuraţilor”, fotografii, scrisori şi sentinţa de condamnare la moarte în original. Iar referitor la romanul „Răscoala”, puteți vedea o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea revoltei țărănești din 1907, cu adnotări despre desfăşurarea ei.